Reuniunea de la Roma a liderilor europeni, eveniment programat astăzi şi dedicat aniversării a 60 de ani de la semnarea tratatelor fundamentale ale Uniunii Europene, este umbrită de nemulţumirile exprimate de Polonia şi Grecia faţă de proiectul declaraţiei finale. Potrivit EUobserver, premierul Greciei afirmă că drepturile sociale europene trebuie apărate în toate statele membre, iar Grecia nu ar trebui să facă excepţie. Tsipras îi acuză pe creditorii Greciei că „tergiversează nejustificat” finalizarea celei de-a doua revizii a programului grec de salvare şi a cerut partenerilor din UE să respecte „dreptul la muncă şi la protecţie socială”. Pe de altă parte, Polonia, singura ţară care la începutul acestei luni s-a opus realegerii lui Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European, a condiţionat semnarea Declaraţiei de la Roma de includerea unor prevederi printre care „unitatea forului european, menţinerea unei strânse cooperări cu NATO, întărirea rolului parlamentelor naţionale şi, în sfârşit, principiile unei pieţe comune”, mai arată EUobserver. Financial Times notează că reuniunea de la Roma pune Italia în centrul dezbaterii privind viitorul Europei şi comentează că progresele băncilor şi economiei ţării „sunt considerate vitale pentru revitalizarea blocului” european. „Italia reprezintă un mare semn de întrebare şi foarte posibil cel mai important obstacol pe termen mediu. Problemele Italiei, precum băncile slabe sau creşterea greoaie pot bloca dezvoltarea Uniunii şi mai ales a Eurozonei”, mai arată Financial Times, amintind că economia Italiei este a treia ca mărime în zona euro, după cea a Germaniei şi a Franţei. Economia Europei se confruntă şi cu perspectiva sumbră a ieşirii Marii Britanii din forul comunitar, care după părerea şefului Comisiei Europene, „este un eşec şi o tragedie”. Citat de The Guardian, „cel mai important oficial din UE a promis că Bruxeles-ul va aborda prieteneşte negocierile pe tema retragerii Marii Britanii, dar a confirmat că Regatul Unit va primi o notă de plată pentru ieşire, care nu este o pedeapsă, ci o clarificare a angajamentelor asumate de Londra”. Jean Claude Juncker a declarat pentru Financial Times că „entuziasmul preşedintelui Trump în legătură cu ieșirea Marii Britanii din UE este deranjant și surprinzător” şi a avertizat că „dacă Uniunea Europeană se prăbușește, va izbucni un nou război în Balcanii de Vest”. Despre perspectivele politice ale Europei, alegerile prezidenţiale din Franţa şi relaţiile cu Rusia scrie o mare parte a presei internaţionale, cu ocazia vizitei la Moscova a preşedintei Frontului Național francez, partid de extremă dreapta. Le Soir arată că Vladimir Putin a primit-o pe Marine Le Pen la Kremlin în contextul în care Rusia este acuzată că ar căuta să promoveze candidaţii eurofobi şi mai ales populişti în alegerile de pe vechiul continent. „Marine Le Pen face parte dintre politicienii europeni care promovează o apropiere de Vladimir Putin şi care aprobă anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. Şeful statului rus a ţinut să dea asigurări că „Rusia nu se va amesteca în alegerile din Franţa”, mai notează le Soir. Iar El Mundo aminteşte că lidera Frontului Naţional francez s-a opus încă de la început impunerii de sancţiuni Rusiei, pe care le consideră „injuste şi prosteşti”. „Nu credem nici în diplomaţia ameninţărilor nici în diplomaţia sancţiunilor pe care, din nefericire, în ultimul timp le aplică tot mai frecvent UE în relaţia cu Rusia”, a spus Le Pen, citată de El Mundo. Despre contextul european de securitate şi recentele incidente teroriste de la Londra şi Anvers scrie The Independent, care arată că procurorii belgieni l-au acuzat de tentativă de atac terorist pe bărbatul care a încercat să intre cu maşina în mulţimea aflată pe o stradă cu centre comerciale din Anvers. Publicaţia notează că tentativa de atac s-a produs la doar o zi după atentatul de la Londra, fiind folosit acelaşi mod de operare. Iar Daily Mail citează un comunicat al ambasadei României la Londra, arătând că starea româncei rănită în atac este în continuare gravă, dar au fost înregistrate evoluţii pozitive. Un atentat s-a produs şi în cartierul Maadi din Cairo, aminteşte The Express, înregistrându-se o persoană decedată şi mai mulţi răniţi. Atacul a avut loc în aceeaşi zi în care a fost eliberat din închisoare fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak, condamnat pentru incidentele sângeroase din 2011 în cursul cărora şi-au pierdut viaţa peste 800 de persoane, scrie The Express. (Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)/fmatei/sdm2
