Cea de a VI-a Conferinţă pe tema Securităţii Internaţionale, organizată la Moscova, are pe agendă combaterea terorismului şi crizele regionale, scrie presa internaţională. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că măsurile întreprinse de Rusia în scopul întăririi securităţii sunt o reacţie la acţiunea NATO de amplasare a elementelor sistemului de apărare antirachetă, pe care îl consideră „un factor de destabilizare”, citează Gazeta Wyborcza. Oficialul rus a menţionat Polonia, precum şi Bulgaria şi România, ca ţări incluse în procesul de destabilizare a regiunii şi a acuzat NATO de trasarea unei politici de „includere în orbita sa a tot mai multe state noi”, ca şi de extinderea infrastructurii alianţei în Arctica. La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că scutul american antirachetă reprezintă „o piedică serioasă în calea întăririi stabilităţii strategice”, citează ziarul polonez. Totodată, un general din cadrul Statului Major rus susţine că elementele antibalistice situate în apropierea Rusiei ar crea, în secret, oportunitatea pentru un atac nuclear împotriva ţării sale, titrează Sputnik. În aceeaşi logică a confruntării, un alt înalt oficial rus susţine că Marea Britanie ar putea fi anihilată de focoasele nucleare ruseşti, dând astfel o replică secretarului apărării, Michael Fallon, care a afirmat că Regatul Unit ar putea lua în considerare un atac nuclear preventiv, pe fondul recentelor tensiuni politice dintre Rusia şi Occident, scrie Newsweek. Însă, The Times atenţionează că ar fi subminată capacitatea Marii Britanii de a purta un război, din cauza costului armamentului, suma de 178 de miliarde de lire destinată cheltuielilor militare fiind pusă sub semnul întrebării de o prognozată gaură de 5 miliarde, din cauza devalorizării lirei, în cadrul procesului Brexit, scrie The Times. În acelaşi timp, armata SUA în Europa avansează cu un plan de a amplasa încă o brigadă blindată în Polonia, în efortul de a fi mai aproape de posibilele puncte fierbinţi de-a lungul flancului estic al NATO, informează Stars and Stripes. Forţele aeriene ale SUA trimit cele mai noi avioane de luptă în vecinătatea Rusiei, în Estonia şi România, ca parte a Iniţiativei de reasigurare europeană, anunţă CNN. Moscova, la rândul său, a declarat că „desfăşoară în mod regulat misiuni de patrulare peste apele neutre ale Arcticii, Atlanticului, Mării Negre şi Oceanului Pacific, în strictă conformitate cu reglementările internaţionale”, adaugă CNN.
La Bruxelles, Comisia Europeană a lansat o ofensivă socială în scopul recâştigării încrederii cetăţenilor UE, pe fondul scrutinului prezidenţial tensionat din Franţa, anunţă Europe Online Magazine. Totuşi, vicepreşedintele UE, Frans Timmermans, crede, într-un interviu acordat cotidianului La Repubblica, că „după votul din Franţa, atmosfera din UE începe să se schimbe şi oamenii îşi dau seama că această Europă nu înseamnă doar bani, reguli şi economie, ci mai ales valori. În Ungaria, Polonia şi România, cetăţenii încrezători în Europa îşi apără drepturile ieşind în stradă cu steagurile albastre ale Uniunii. Dar rămân multe de făcut”, atenţionează Timmermans, şi „trebuie să recreăm o clasă de mijloc care să poată asigura solidaritatea”. UE ia în vizor încercarea autorităţilor de la Budapesta de a-şi reduce la tăcere criticii, notează The Wall Street Journal, precizând că forurile de la Bruxelles vor dezbate alunecarea Ungariei spre aşa-numita democraţie iliberală. În context, România ar putea profita de pe urma unor reforme introduse de Ungaria şi Polonia, care dăunează investiţiilor, opinează Financial Times. Incertitudinea îi determină pe unii să privească spre alte locuri din regiune, România fiind cel mai notabil exemplu, având economia cu cea mai rapidă creştere din regiune, scrie ziarul financiar britanic. Unii spun însă că temerile privind impunerea unor măsuri de reglementare represive sunt exagerate, iar Polonia şi Cehia vor continua să fie deschizătoare de drumuri datorită maturităţii pieţelor, detaliază Financial Times.
În Asia, China şi-a lansat primul portavion de construcţie proprie, pentru a-şi demonstra modernizarea crescândă a industriei de apărare şi determinarea de a-şi păstra crucialele rute comerciale, anunţă Stars and Stripes. Lansarea acestui portavion este un nou semn al expansiunii puterii maritime chineze, comentează South China Morning Post. Noua navă ar urma să devină oficial operaţională în jur de 2020, precizează Nikkei Asian Review.
Între timp, Pentagonul ia în serios pregătirea pentru un potenţial conflict spaţial, titrează The Wall Street Journal. Renunţând la o politică de zeci de ani, care nu a reuşit să susţină în mod oficial lansarea de arme pe orbită, liderii Departamentului Apărării din SUA solicită dezvoltarea rapidă de arme ofensive şi tactici de luptă în cosmos, mai întâi pentru protejarea celor mai mari şi mai scumpi sateliţi-spion ai SUA de posibile atacuri.
RADOR – Cristina Zaharia
