14 Iulie, Căderea Bastiliei. Cu ochii pe Franţa, presa internaţională îşi concentrează atenţia asupra întâlnirii dintre preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul Angela Merkel, precum şi asupra vizitei lui Donald Trump la Paris, venit să ia parte la sărbătoarea naţională a francezilor.
„Donald Trump primit cu mare pompă la Paris de către Macron”, titrează Le Monde. „Cuplul Trump a fost invitat la Paris pentru a comemora centenarul intrării SUA în Primul Război Mondial, conflict care a făcut aproape 10 milioane de morţi”, precizează cotidianul de pe malurile Senei. New York Times constată că „Trump şi Macron îşi propun să lase în urmă începutul” tensionat al relaţiei lor, care pare să fi „făcut loc unui parteneriat funcţional”. „Macron vrea să-l scoată pe Trump din izolare”, apreciază Le Figaro, care face referire la „contestaţia permanentă a preşedintelui american în Statele Unite” şi la criticile care i se aduc pe plan internaţional. Nu lipsit de ironie, Washington Post observă că „lui Trump îi plac paradele militare”, acel gen de spectacol pe care actualul lider de la Casa Albă „ar fi vrut să-l organizeze cu ocazia primei sale învestituri, din ianuarie”. Şi tot Washinghton Post îi dă cuvântul unui fost consilier prezidenţial francez pentru securitate naţională, care afirmă că „Centenarul intrării americanilor în Primul Război Mondial este un minunat simbol” întrucât „le aminteşte deopotrivă lui Trump şi francezilor că este vorba despre un secol de istorie transatlantică şi că această istorie ‘nu tocmai de neglijat’ este chiar una puternică”. Exact această „relaţie de neocolit în domeniul securităţii” a fost scopul urmărit de Emmanuel Macron când l-a invitat pe Donald Trump să participe la festivităţile de 14 Iulie, remarcă şi cotidianul belgian Le Vif, citându-l pe şeful statului francez. Presa străină scrie şi despre întâlnirea dintre preşedintele francez şi cancelarul german, desfăşurată chiar înainte de sosirea oaspetelui de peste Ocean. Macron „a împins Germania să-şi intensifice angajamentele faţă de zona euro, prin investiţii suplimentare”, spunând că „Berlinul a beneficiat de pe urma blocului monetar nefuncţional şi a slăbiciunii altor economii”, reţine Wall Street Journal. Într-un interviu acordat cotidianului Ouest France şi grupului de ziare germane Funke, liderul de la Elysee explică: „Germania s-a reformat formidabil, ea dispune de o economie solidă dar cu fragilităţi demografice, dezechilibre economice şi comerciale cu vecinii săi”. Macron se pronunţă pentru „mecanisme de solidaritate mai puternice pe viitor”, care trec, în opinia lui, printr-un „buget” al zonei euro, „un guvern care să decidă alocarea acestui buget şi un control democratic care nu există astăzi”, potrivit interviului publicat de Ouest France şi preluat de mai multe gazete străine. „Cei doi lideri speră să demonstreze vigoarea parteneriatului lor”, constată şi Der Spiegel, atenţionând totuşi că „atunci când propunerile devin prea concrete, problemele încep să devină vizibile”, mai ales „când se ajunge la reformarea zonei euro”. În fine, Le Monde face un bilanţ al întâlnirii „Mercron” sau „Emmangela”. „Europa, apărare, climă… Franţa şi Germania semnează mai multe acorduri de cooperare”, titrează ziarul parizian. În alt plan, The Guardian citează un nou studiu Global Witness, potrivit căruia anul trecut au fost ucişi „200 de activişti ai mediului, pădurari şi lideri indigeni care au încercat să-şi apere pământul”, adică mai mult decât dublul faţă de numărul celor ucişi cu cinci ani în urmă. Un fenomen care are loc pe fondul „stimulentului copleşitor pentru distrugerea mediului din motive economice”, punctează The Guardian, cu menţiunea că „oamenii cei mai primejduiţi sunt cei deja marginalizaţi şi excluşi din politică şi sistemul judiciar şi dependenţi de mediu”. În fine, presa internaţională îi aduce un ultim omagiu lui Liu Xiaobo, disidentul chinez şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, mort de cancer. „Temându-se să nu-i ofere o ultimă tribună pentru apelurile la democraţie, puterea chineză nu a cedat la presiunile internaţionale care au îndemnat Beijingul să autorizeze transferul în străinătate al celui mai celebru disident chinez”, pentru îngrijiri medicale, constată Le Figaro. Iar Wall Street Journal adaugă: „Laureatul Premiului Nobel, Liu Xiaobo, care a întruchipat speranţele mişcării prodemocraţie din Piaţa Tiananmen din 1989 mult după ce protestele au fost zdrobite, a murit la 61 de ani”.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian
