„Şeful minorităţii democrate din Senatul american, Chuck Schumer, i-a cerut preşedintelui Donald Trump să suspende aprobarea tuturor acordurilor cu China pe tema revizuirii problemelor de securitate naţională până când China va interveni mai agresiv pentru a convinge Coreea de Nord să renunţe la programele sale nucleare şi cu rachete”, relatează cotidianul american „The Wall Street Journal”. Aceasta este însă doar una dintre numeroasele probleme pe care ar trebui să le rezolve cât mai curând preşedintele Statelor Unite, probleme pe care presa internaţională pare să le treacă în revistă. „Preşedintele Trump păstrează tăcerea în privinţa Rusiei după ce Putin a anunţat expulzarea unor diplomaţi americani”, observă ziarul american „The Washington Post”. „‘În acest moment, trecem în revistă opţiunile şi, atunci când vom avea ceva de spus pe această temă, vă vom anunţa’ – declara purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, adresându-se jurnaliştilor curioşi”. Acelaşi ziar mai notează că „Rusia a cerut Statelor Unite să îi redea proprietăţile din Maryland şi New York, dar, deşi administraţia a dat de înţeles Moscovei că, în anumite condiţii, ar face acest lucru, nu s-a ajuns la niciun acord, iar Putin s-a plictisit să tot aştepte”.
Germania, ca de atfel întreaga Uniune Europeană, pare să aştepte şi ea un răspuns din partea preşedintelui Donald Trump. În ziarul german „Berliner Morgenpost”, ministrul german al economiei, Brigitte Zypries, afirmă că „sancţiunile SUA împotriva Rusiei încalcă legislaţia internaţională”. „Ieri, doamna Zypries a cerut Statelor Unite să discute cu europenii despre efectele pe care le vor avea nişte sancţiuni mai dure la adresa Rusiei. «Desigur, nu dorim un război comercial»”, afirma ministrul german, citat de cotidianul german „Die Zeit”.
Din nefericire, America de Sud atrage atenţia presei printr-o criză de proporţii care persistă de multă vreme, iar titlurile unor articole din ziarul brazilian „O Globo” relevă acest lucru. Iată două exemple: „Farsa alegerii Constituantei consolidează lovitura de stat din Venezuela” sau, tot în „O Globo”: „Sancţiunile nu vor face decât să agraveze criza umanitară”.
În Europa, sau mai exact în Uniunea Europeană, ieşirea Marii Britanii din organizaţie începe să provoace reacţii în lanţ. Iată şi una dintre ele: cotidianul belgian „Le Soir” informează că, în urma Brexitului, „două agenţii europene urmează să părăsească Londra”, iar bătălia pentru găzduirea lor a şi început. Potrivit aceluiaşi ziar, pentru cea mai disputată dintre ele, Agenţia Europeană a Medicamentelor, care are 900 de angajaţi, candidează 19 metropole, inclusiv Bruxelles-ul şi Bucureştiul, iar pentru găzduirea Autorităţii Bancare Europene candidează opt oraşe”. Iar săptămânalul francez „L’Express” subliniază: „Mizele sunt importante, dată fiind sosirea în ţara învingătoare a sutelor de angajaţi cu familiile lor şi cheltuielile care decurg din toate aceste mutări. Dar este totodată vorba şi de un prim test al unităţii celor 27 de ţări membre rămase în Uniunea Europeană în urma Brexitului”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
