DOCUMENTAR: Ziua naţională a Ungariei – Sărbătoarea Sfântului Ştefan, fondatorul statului

În fiecare an, la 20 august, este marcată Ziua naţională a Republicii Ungare, sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei.

De asemenea, conform Constituţiei, sunt considerate sărbători naţionale şi zilele de 15 martie (comemorarea revoluţiei de la 1848) şi 23 octombrie (aniversarea Revoluţiei ungare de la 1956).

Ștefan I al Ungariei, pe numele iniţial Vajk, s-a născut în anul 957 la Esztergom, fiind al patrulea descendent al regelui Arpad şi fiul lui Géza, ducele Principatului Ungar din Dinastia Arpadiană și al Saroltei, fata voievodului transilvănean Gyula.

După moartea lui Géza a izbucnit un conflict pentru succesiune între Vajk și Koppány, rudă cu Géza, în urma căruia primul iese învingător şi cu sprijinul unor domnitori germani (Koppány a fost ucis de către căpitanul german Vecelin).

În anul 1000 Vajk este creştinat, primind numele de Ştefan.

A cerut recunoaştere Papei Silvestru al II-lea, subliniind astfel independența și importanța papalității, iar conducătorul Sfântului Scaun i-a trimis o coroană de aur cu nestemate, pentru ca în ianuarie 1001 să-i expedieze o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoștea oficial ca rege creștin al Ungariei.

Între anii 997-1006 Ștefan a reușit să unească în jurul său întregul popor maghiar, iar după consumarea unor conflicte interne violente, după anul 1028, Ștefan devine rege pentru toată populația țării.

Ștefan a adus în Ungaria principiile de viață occidentală și creștină, iar legile sale au pus accent pe întărirea creștinismului (fiind obligatorie prezența la slujbele de duminică), asigurarea drepturilor proprietarilor de pământuri, pedepsirea acțiunilor violente şi a încălcării proprietăților, perceperea de taxe şi dobânzi.

Ștefan a întemeiat pe teritoriul Ungariei opt arhiepiscopii şi 30 de județe-cetăți.

Prima capitală a regelui a fost Székesfehervár.

Regele Ștefan a avut trei copii: doi fii, Imre și Otto, precum și o fiică, Hedvig, însă prințul moștenitor Imre a murit la o vânătoare, în anul 1031, înainte să împlinească 18 ani.

Ştefan I a murit la 15 august 1038, la reședința regală de la Szekesfehervar.

A fost canonizat în 1083, iar de atunci se sărbătorește ziua de 20 august drept Ziua Sfântului Ştefan.

După al doilea Război Mondial, regimul comunist a abolit Ziua Sfântului Ștefan, astfel că începând din 20 august 1950, s-a sărbătorit Ziua Constituției, iar mai târziu, pe timpul lui Janos Kadar, a fost Sărbătoarea recoltei. După schimbarea regimului și alegerile libere din anul 1990, în ziua de 20 august s-a sărbătorit, din nou, oficial, Sfântul Ștefan, ca Zi naţională a Republicii.

* * * * *

• Aşezare geografică: Ungaria este situată în centrul Europei, în zona Bazinului Carpatic, fiind înconjurată de munţii Carpaţi şi Alpi
• Suprafaţa: 93.030 km2
• Populaţie: 9.937.628 persoane, potrivit rezultatelor recensământului din 2011
• Densitatea populaţiei: 108,5 locuitori/km2

• Clima: temperată, influenţată de trei zone climatice: oceanică, continentală şi mediteraneeană
• Capitala şi principalele oraşe: Budapesta (capitală), Debrecen, Miskolc, Szeged, Pécs, Győr
• Religie: romano-catolici (aprox. 54,5%), calvini (aprox. 15,9%), comunităţi luterane (aprox. 2,2%), greco-catolici (1,8%) şi alte religii.
• Principalele ramuri industriale: minerit, industrie metalurgică, materiale de construcții, industria alimentară, produse electronice, textile, produse chimice, produse farmaceutice, industrie constructoare de mașini, tehnologia informației
• Principalii parteneri comerciali: Germania, Rusia, China, Austria, Olanda, Polonia etc.
• Creştere economică: 1,8% (2016), 2,8 % (previziuni UE pentru 2017)
• Produsul Intern Brut: 2,7% (2015)
• Rata inflaţiei: 0,1% (2015), 1,7% preconizat pentru 2016
• Rata şomajului: 6,7% (2015, în scădere faţă de 7,7% în 2014)
• Datoria externă: 76,9% din PIB (la sfârșitul primului trimestru din 2016, în creștere față de 75,3%, înregistrată la sfârșitul anului 2015)
• Deficitul bugetar: 2,1% din PIB (2015), 2,0% din PIB (prognozat pentru 2016)
• Ungaria a devenit membru al Uniunii Europene în mai 2004, alături de alte 9 state şi a intrat în spaţiul Schengen în anul 2007

• Şeful statului: János Áder (din 10 mai 2012)
• Primul ministru: Viktor Orbán (din 29 mai 2010, reconfirmat la 10 mai 2014). Coaliția de centru-dreapta Alianța Civică, formată din Uniunea Tinerilor Democraţi şi Partidul Popular Creştin Democrat a câştigat alegerile parlamentare desfăşurate la 6 aprilie 2014, cu 66,83% din totalul voturilor exprimate.
• Ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior: Péter Szijjártó (din 23 septembrie 2014)
• Parlamentul: Conform prevederilor noii legi electorale, adoptate în luna decembrie 2011, Adunarea Naţională ungară este compusă din 199 de membri (106 mandate individuale şi 93 pe listă), aceștia fiind aleşi direct prin sufragiu universal, pentru patru ani. Sesiunea inaugurală a noului Parlament ungar a avut loc la 6 mai 2014, Preşedintele Adunării Naţionale ungare, László Kövér, fiind ales pentru un nou mandat în această funcţie, pe care o deținea din 6 august 2010.
• La 2 octombrie 2016, în Ungaria a avut loc un referendum pe tema sistemului cotelor obligatorii de relocare a imigranților. Întrebarea adresată alegătorilor ungari a fost: „Doriţi ca Uniunea Europeană să poată impune relocarea obligatorie în Ungaria a cetăţenilor „neungari” fără aprobarea Parlamentului (ungar)?” Etnicii maghiari cu dublă cetăţenie care trăiesc în afara graniţelor Ungariei au avut, de asemenea, posibilitatea de a vota. 98,34% din participanții la referendum au răspuns negativ la întrebarea care le-a fost adresată, respingând astfel ideea de cote obligatorii de distribuire a migranților. Prezența la vot a fost de 43,42% din alegătorii cu drept de vot, sub pragul minim necesar de 50%+1
• Turism: capitala ţării, Budapesta – formată din cele două regiuni – Buda şi Pesta, situată în partea de nord a ţării, pe ambele maluri ale Dunării, cu o mare bogăţie de monumente culturale, artistice şi istorice (Clădirea Parlamentului Ungariei, Citadela şi dealul Gellert, Palatul Regal, Bastionul Pescarilor, Biserica Matthias, Podul cu Lanţuri, sau Insula Margareta sunt doar câteva din acestea); Lacul Sărat Balaton, cel mai mare lac din Europa, înconjurat de staţiuni balneo-climaterice ca: Siofok, Balatonszarszo, Fonyod; Peninsula Tihany – cu monumente istorice şi arhitectonice şi curiozităţi naturale; lacul şi staţiunea balneoclimaterică Heviz; staţiunea balneo-climaterică Hajduszoboszlo, cetatea şi staţiunea Vişegrad; oraşele istorice Vac şi Matra, cu multe staţiuni balneare şi de odihnă.

Pentru amatorii de shopping aflaţi în Budapesta recomandăm Vaci Utca, creată în secolul 18 şi locul în care multă vreme locuitorii Budapestei cei mai bogaţi şi celebri obişnuiau să-şi cheltuie banii. Acum, strada găzduieşte magazine de tip fashion-boutique, magazine de suveniruri dar şi baruri, restaurante şi cafenele, în care turiştii se pot relaxa între două sesiuni de cumpărături şi unde pot savura băuturi sau mâncăruri tradiţionale într-o atmosferă deconectantă.

• Gastronomie: Primul lucru pe care îl ştiu turiştii despre bucătăria ungurească este gulaşul, o supă foarte groasă, puternic condimentată.

De asemenea, alte feluri tradiţionale ungureşti sunt ciorba de peşte, puiul cu paprika, grill-ul mixt de ştiucă şi biban, şi, obligatoriu, ficatul de gâscă.

Deserturile ungureşti sunt absolut încântătoare – ştrudelul, clătitele Gundel, gogoşile Somloi şi Gesztenyepure (prăjitura de piure de castane acoperită cu frişcă). De asemenea putem gusta paste sărate sau dulci, cum este, spre exemplu, Turos Csusza, o specialitate de paste cu brânză de vaci şi cremă acrişoară.

Vinurile ungureşti sunt printre cele mai apreciate din lume, fie că e vorba de vinul Tokaji (devenit celebru deoarece era vinul preferat al regelui Louis al XIV-lea, supranumit şi Regele Vinurilor) sau vinurile din Regiunea Balaton (Villany-Siklos, vinurile de Eger şi Eger Bikaver – Sânge de Taur).

Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.

Relațiile bilaterale româno-ungare au caracter de parteneriat strategic, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Cooperarea politică şi sectorială este intensă, fiind deja implementate sau aflate în desfăşurate numeroase proiecte de anvergură în domenii precum: transporturi, energie, mediu, dezvoltare regională etc.

Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, şi intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.

Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare.

Cu prilejul şedinţelor comune de guvern din 16 noiembrie 2006, de la Budapesta, din 14 noiembrie 2007, de la Sibiu, şi din 21 octombrie 2008, de la Szeged, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite anterior şi s-au avansat noi propuneri de cooperare bilaterală.

• Ambasada României la Budapesta: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar Marius Gabriel Lazurcă (și-a prezentat scrisorile de acreditare la 12 septembrie 2016)
• Ambasada Ungariei la Bucureşti: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar Zákonyi Botond (şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 15 ianuarie 2014)
• În cele două ţări funcţionează numeroase consulate generale şi onorifice: Consulatele Generale ale Ungariei la Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc, Constanţa, Iaşi, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara şi Consulate Generale ale României la Seghedin (Szeged) şi Jula (Gyula).
• Relaţii economice: Ungaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc, situându-se și în anul 2015 pe locul 3 în totalul schimburilor comerciale ale României după Germania şi Italia.

Potențialul economiilor, conjugat cu interesul mediilor de afaceri, au generat schimburi comerciale bilaterale, în anul 2015 de 7,94 mld. Euro, în creștere cu 9,43% fată de anul precedent și cu o pondere de 6,76% în totalul comerțului exterior al României, din care exporturi de 2,93 mld. Euro, creștere cu 9,92% (pondere 5,38%) și importuri 5 mld. Euro, creștere cu 9,14% (pondere 7,95%).

Pentru anul 2016, la 31 mai, valoarea schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 3.178,13 milioane euro, din care export 1.226,90 milioane euro şi import  1.951,23 milioane Euro,  soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -724,33 milioane euro. Volumul schimburilor bilaterale a avut, pe ansamblu, o evoluţie pozitivă: ușoară creștere cu + 0,51% faţă de perioada similară a anului 2015, din care exportul a crescut cu 6,51% (locul 4, pondere 5,28%), iar importul a scăzut cu -2,92% (locul 3, pondere 7,22%).

Situaţia investiţiilor ungare în România la 31 iulie 2016, conform datelor statistice ONRC: 13.141 firme, cu un capital investit de 885,23 milioane euro (2,19% din totalul investițiilor străine). Ungaria ocupa locul 13 în clasamentul investitorilor străini din România.

Să mai spunem că începând cu 1 ianuarie 2009, accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Ungaria este liber.

• Minoritatea maghiară din România numără 1.227.600 persoane şi reprezintă 6,5% din totalul populaţiei, iar în Ungaria există 26.345 de persoane de origine română declarate oficial.

Fotografii din arhiva personală, aprilie 2017