Violenţele rasiale de la Charlottesville, în Statele Unite, şi reacţiile preşedintelui Donald Trump generează analize şi comentarii în presa internaţională. Un preşedinte sfidător contrariază în continuare, titrează Stars and Stripes. Unii republicani au criticat afirmaţiile lui Trump, conform cărora ambele tabere implicate sunt de vină, notează Time. Deşi reprezentanţi ai republicanilor, democraţilor şi liderilor de afaceri au calificat reacţiile lui Trump ca fiind inadecvate, naţionaliştii albi implicaţi în demonstraţii l-au lăudat pe preşedinte pentru a fi rostit adevărul despre incidente. Agenţia rusă RIA Novosti nu atribuie violenţele rasismului, ci prăpastiei crescânde dintre bogaţi şi săraci, şi acuză „elitele americane politice şi de media” pentru stârnirea violenţelor. Secretarul general al ONU, António Guterres, a îndemnat la combaterea rasismului şi a xenofobiei, întotdeauna şi oriunde, ca urmare a incidentelor de la Charlottesville, fără a face o referire specială la Trump, scrie Diario de Noticias.
Schimbul de ameninţări dintre preşedintele SUA şi omologul său nord-coreean au pus pe jar întreg globul, mai ales că arsenalul de rachete şi bombe nucleare deţinute de Pyongyang este doar estimat, titrează Newsweek. După ce preşedintele nord-coreean Kim Jong Un a anunţat că se mai gândeşte dacă va lansa rachete spre Guam, potrivit Korean Central News Agency, preşedintele SUA, Donald Trump, a apreciat declaraţia ca înţeleaptă şi raţională, citează Fox News. Criza din Peninsula Coreeană nu poate fi rezolvată decât pe calea negocierilor, a subliniat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, citată de DPA. Deşi posibilităţile de presiune economică asupra Coreei de Nord sunt, practic, epuizate, Moscova nu este de acord cu ideea de strangulare economică a Coreei de Nord, a declarat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de Tass. China, la rândul său, a îndemnat SUA şi Coreea de Nord să înceteze cu ameninţările şi să caute detensionarea situaţiei, notează The Washington Times. Într-un moment periculos, armata americană se pregăteşte de lansarea unui exerciţiu major, împreună cu armata sud-coreeană, numit Ulchi-Freedom Guardian, programat pentru 21 august, la care vor participa zeci de mii de militari americani şi sud-coreeni, consemnează The Washington Post.
Preşedintele iranian Hassan Rouhani a declarat că ţara sa ar putea să renunţe la acordul nuclear cu puterile lumii, dacă America doreşte să revină la experienţa impunerii de sancţiuni, anunţă The New York Times. Iranul susţine că noile sancţiuni impuse de SUA încalcă acordul convenit în 2015. Rouhani a mai spus că administraţia sa va acorda prioritate extinderii cooperării cu ţările din regiune, adaugă Tehran Times. Crede cineva că Trump, având în vedere ameninţările deja făcute, chiar se gândeşte să determine Statele Unite să intervină în Coreea de Nord, Iran, Venezuela, Siria sau Afganistan? întreabă Diario de Noticias. Lumea este o imensă tablă de şah, iar Trump, cu tot arsenalul său, va trebui să se obişnuiască să negocieze cu pionii care înaintează din diverse zone şi să accepte că nu întotdeauna soluţia este de a-i elimina, răspunde ziarul lusitan.
Este posibil ca Europa să fie ameninţată de un cocteil exploziv de elemente politice, din partea Rusiei şi a Turciei, şi financiare, din partea Chinei, avertizează un nou raport privind implicaţiile geo-economice ale Noului Drum chinezesc al Mătăsii, raport elaborat de Centrul pentru Studii Strategice de la Haga, informează EUObserver. Raportul recomandă UE să îşi mărească influenţa asupra vecinătăţii sale imediate, mai ales în Serbia, Bosnia şi Albania, care sunt vulnerabile la şocurile economice şi au o balanţă comercială negativă cu Beijingul, explică EUObserver. Creşterea în eurozonă se ramifică, ajutată de economiile italiană şi olandeză, titrează The Wall Street Journal, iar Financial Times subliniază că economia zonei euro a crescut cu 2,2% în al doilea trimestru, depăşind estimările iniţiale, mai ales în Cehia, Olanda, România şi Polonia. România a cules roadele unei economii mondiale mai senine şi a sporit dorinţa investitorilor de a-şi asuma riscuri şi de a investi într-o ţară pe vremuri considerată „Estul sălbatic” al Europei, comentează Financial Times.
Cea mai nouă şi mai modernă navă de război a Marii Britanii, HMS Queen Elizabeth, a făcut prima călătorie spre portul de destinaţie, baza navală Portsmouth, pe coastele sudice ale Angliei, în uralele a mii de spectatori, anunţă presa britanică. Împreună cu nava HMS Sir Prince of Wales, HMS Queen Elizabeth face parte din programul de apărare al Marii Britanii, în valoare de 7,65 miliarde de dolari, precizează Reuters. Noul portavion britanic reprezintă un semnal clar că ţara va rămâne pe deplin angajată ca putere globală, a asigurat premierul Theresa May, citată de The Telegraph. „Portavionul HMS Queen Elizabeth este declaraţia noastră către lume – o demonstraţie de forţă militară a Marii Britanii şi angajamentul nostru pentru obţinerea unui rol mai mare la nivel mondial”, a declarat ministrul britanic al apărării, Michael Fallon.
Cristina Zaharia, RADOR
