Aşa cum ne-am obişnuit de mai multă vreme, Orientul Mijlociu şi Europa sunt zonele de pe glob care atrag cu predilecţie atenţia presei internaţionale, mai ales că multe dintre evenimente au fost şi rămân surprinzătoare, stârnind tot felul de comentarii.
Un astfel de eveniment-surpriză a fost bombardamentul lansat de aviaţia iraniană asupra unor poziţii ale militanţilor Statului Islamic din Irak. Potrivit cotidianului britanic „The Guardian”, anunţul a fost făcut de Pentagon, „Washingtonul dorind să precizeze că Statele Unite nu şi-au coordonat acţiunile militare împreună cu Iranul”. Acelaşi cotidian menţionează că, la rândul său, „adjunctul şefului de Stat Major al armatei iraniene a negat şi el orice colaborare”, mai ales că, „în opinia iranienilor, Statele Unite sunt vinovate de toate ‘tulburările şi problemele’ din Irak”. Surpriza vine însă din partea ziarului israelian „Ha’aretz”, care, referindu-se la acelaşi eveniment, relatează că „un oficial iranian a negat că asemenea bombardamente ar fi avut loc”. Dar, în Israel, altele sunt supărările: un alt ziar israelian, „Yedioth Ahronoth”, anunţă că „guvernul belgian sprijină recunoaşterea Palestinei ca stat, dar moţiunea precizează că recunoaşterea oficială va avea loc la momentul oportun”. Acelaşi ziar aminteşte că, cu două zile în urmă, „şi Camera inferioară a Parlamentului francez a votat în sprijinul recunoaşterii Palestinei, aşa cum de altfel s-a mai întâmplat ulterior şi în Marea Britanie şi Irlanda”. Dar ziarul belgian „La Libre Belgique” subliniază că „s-ar putea ca, după Suedia, Belgia să devină cel de-al doilea stat european care recunoaşte oficial Palestina ca stat”. În Europa, anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin referitor la anularea proiectului petrolier South Stream continuă să facă valuri. Portalul „EUObserver” afirmă că „Uniunea Europeană cântăreşte acum anunţul Rusiei”, iar poziţia Turciei, ţinta noului proiect petrolier rusesc, este şi ea analizată. Pe acelaşi portal, un diplomat european estimează că Turcia se va folosi de proiect ca atu în negocierile de aderare şi va spune: „Uitaţi cum stă treaba: nici măcar nu aţi deschis capitolul energetic la negocierile de aderare, aşa că, până când o să faceţi asta, nu avem ce discuta”. Ziarele turceşti comentează şi ele evenimentul: cotidianul „Milliyet” se întreabă „cine este câştigătorul” şi, citând ziarul american „The New York Times”, afirmă că „Turcia a fost cea care a câştigat din această situaţie”; dar ziarul „Zaman” îl citează pe ministrul turc al energiei, care afirmă că „Rusia nu ne-a dat reducerea pe care o doream”. Potrivit aceluiaşi ziar, „reducerea ar fi de 6%, iar din totalul de 63 miliarde de metri cubi de ţiţei pe an, Turciei îi vor reveni 14 miliarde”. Dacă răsfoim presa bulgară, Bulgaria pare foarte impresionată de anunţul preşedintelui Putin. Iată câteva titluri: „De ce a fost oprit proiectul South Stream?”, se întreabă ziarul „Dnevnik”. „Cât va pierde mai exact Bulgaria din oprirea proiectului South Stream?”, se îngrijorează publicaţia „Kapital”. Iar în ziarul „Trud”, un deputat dă sfaturi: „Bulgaria trebuie să se pregătească să nu mai depindă în totalitate de Rusia”. În sfârşit, ecourile alegerilor parlamentare din Moldova par să nu se fi stins încă. Ziarul polonez „Dziennik” afirmă că „Moldova a riscat să înfurie Rusia şi a ales Uniunea Europeană” şi se întreabă: „Ce va face acum Bruxelles-ul?” Iar ziarul american „The New York Times” avertizează: „Viitoarea stabilitate a Moldovei nu este o problemă încheiată. De această dată, Uniunea Europeană nu-şi mai poate permite să fie surprinsă aţipită, aşa cum s-a întâmplat în cazul Ucrainei”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
