Situaţia din Spania continuă să preocupe presa internaţională. Curtea Constituţională a Spaniei a revocat oficial declaraţia unilaterală de independenţă a Parlamentului catalan, anunţă EUObserver. Însă protestele ce au loc în Catalonia împotriva menţinerii în arest a zece lideri separatişi catalani afectează întreaga regiune, adaugă Europe Online Magazine. Ultima speranţă în internaţionalizarea procesului de separare a Cataloniei de Spania a devenit foarte complicată pentru fostul lider catalan, după măsurile judiciare impuse de justiţia belgiană, scrie El Mundo. Dar Carles Puigdemont nu cedează, ci ameninţă Spania că va ajunge să îi fie ruşine în faţa tribunalelor internaţionale, citează La Vanguardia. Sondajele de opinie semnalează că separatiştii nu ar avea sorţi de izbândă, însă măsurile drastice luate de guvernul central de la Madrid le-ar putea spori şansele, atenţionează Financial Times. Economia spaniolă plăteşte consecinţele crizei catalane, titrează Courrier International. Criza dintre Barcelona şi Madrid a condus la incertitudine şi a forţat guvernul spaniol să îşi revizuiască previziunile în scădere, scrie El Mundo. Incertitudinea economică nu va înceta până ce nu se va cunoaşte rezultatul alegerilor catalane, convocate de Madrid pe 21 decembrie, conchide El País.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi-a început vizita de stat în China, ca parte a unui turneu în cinci naţiuni asiatice, într-un an în care se marchează 45 de ani de la vizita istorică a fostului lider american, Richard Nixon, iniţiatorul normalizării relaţiilor dintre cele două ţări, notează People’s Daily. Preşedintele chinez Xi Jinping l-a întâmpinat pe Donald Trump cu o serie de propuneri de afaceri şi o vizită în Oraşul Interzis, încercând să-şi îmbuneze omologul american, care doreşte ca Beijingul să renunţe la legăturile sale financiare cu Phenianul, relatează The Wall Street Journal. La loc de frunte pe agenda celor doi lideri este controlul asupra regimului lui Kim Jong-un, care a efectuat peste 15 teste cu rachete în acest an, încălcând rezoluţiile ONU, precizează The Washington Times. Chiar dacă liderul chinez ar avansa în direcţia dorită de Trump, experţii cred că este puţin probabil ca acest lucru să modifice fundamental dinamica relaţiilor sino-nord-coreene, reţine The New York Times.
La Bruxelles, la reuniunea miniştrilor apărării din cadrul NATO, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a subliniat necesitatea adoptării unui nou plan de îmbunătăţire a comenzii şi desfăşurării trupelor, scrie The Washington Times. De asemenea, vor fi create două noi comandamente: unul pentru protejarea liniilor maritime pentru transportul trupelor şi echipamentelor peste Atlantic, altul pentru forţele terestre din Europa. În acelaşi timp, Turcia a semnat o scrisoare de intenţie cu Franţa şi Italia, pentru a întări cooperarea în proiecte comune de apărare, inclusiv sisteme de apărare aeriană şi balistică, au comunicat surse ale Ministerului turc al Apărării, citate de Reuters. Tot la Bruxelles, generalul american Ben Hodges, comandantul forţelor americane în Europa, citat de The Times, a atenţionat Marea Britanie asupra deficitului de finanţare din cadrul Ministerului Apărării din Regatul Unit şi a subliniat că armata regală riscă să-şi piardă statutul de forţă de luptă de prim rang, iar o decizie a Marii Britanii de reducere a capabilităţilor sale militare ar transmite un semnal greşit restului alianţei, într-un moment în care ţările europene inversează, în sfârşit, tendinţa din ultimele decenii, de scădere a cheltuielilor pentru armată. La rândul său, generalul american Gavin Williamson a anunţat, pentru vara viitoare, un plan de trimitere a patru avioane de luptă RAF Typhoon în România, ca parte a unei misiuni de patrulare a NATO pentru protejarea spaţiului aerian de avioanele ruseşti. De asemenea, Marea Britanie va da instrucţiuni unui batalion de 600 de militari, pentru o posibilă intervenţie în Balcanii de Vest, în cazul oricărei instabilităţi, adaugă The Times.
În contextul tensiunilor dintre Ryad şi Teheran, survenite într-un moment de incertitudine provocat de posibila retragere a Washingtonului din acordul internaţional cu Iranul, preşedintele iranian Hassan Rouhani a chemat la unitate, avertizând că marile puteri urmăresc crearea de diviziuni între statele din regiune şi criticând Arabia Saudită pentru animozitatea sa faţă de ţările din zonă, citează IRNA. La rândul său, ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a subliniat nevoia soluţionăriii prin dialog a crizei din Yemen, după ce prinţul moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, a acuzat Iranul de „agresiune directă” contra ţării sale, în urma interceptării unei rachete lansate de rebelii susţinuţi de Teheran, deşi acesta din urmă a dezminţit acuzaţiile, notează IRNA. Iranul şi Arabia Saudită, mari producători de hidrocarburi, susţin tabere opunse în principalele conflicte din Orientul Mijlociu – în Siria, Irak şi Yemen – şi au poziţii divergente şi cu privire la situaţia din Liban şi Bahreïn.
(Cristina Zaharia)
