Deteriorarea balanţei comerciale a României prin creşterea disproporţionată a importurilor de produse de consum în raport cu exporturile ar fi vinovată pentru tendinţa de depreciere a leului – avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Moneda naţională a atins nivelul de 4,62 lei pentru un euro, dar mai grav, spunea şeful Băncii Centrale, este că prin acest comportament nu facem decât să le creştem numărul locurilor de muncă ale stărinilor. Domnul Isărescu a avertizat asupra creşterii pe termen scurt a inflaţiei şi a estimat că România s-ar putea încadra anul acesta în ţinta de deficit de sub 3% din PIB, dar cu preţul reducerii impozitelor şi amânării investiţiilor. Iulian Olescu şi semnalele de alarmă trase de Banca Naţională.
Reporter: După ultimele evoluţii legate de excedentul de cerere în creştere, de majorare a costurilor de producţie, a tarifelor energiei şi a preţurilor înternaţionale ale petrolului, Banca Centrală estimează acum o inflaţie de 2,7% la finalul anului, faţă de numai 1,9 procente în raportul precedent asupra inflaţiei. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat însă că preţurile de consum vor creşte mai rapid decât se anticipa numai până în primăvara lui 2018, ulterior urmând să scadă undeva în jur de 3%. El a adăugat că şi cursul de schimb al leului a contribuit la creşterea inflaţiei, deoarece s-a depreciat faţă de euro sub presiunea adâncirii deficitului comercial.
Mugur Isărescu: În primul rând că tendinţa de depreciere e mai de durată decât în cazul zlotului şi forintului. La zlot şi la forint au fost variaţii mult mai mari, leul mult mai stabil, dar per total observăm o tendinţă de depreciere, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă şi este categoric asociată cu situaţia balanţei de plăţi a României.
Reporter: El a explicat faptul că ţările cu ale căror monede putem compara leul au echilibru sau chiar excedent în balanţa dintre importuri şi exporturi, pe când în România diferenţa dintre acestea a urcat în primele nouă luni la aproape 8,9 miliarde de euro. Mugur Isărescu a vorbit şi despre creşterea economică susţinută numai de consum, dar şi despre faptul că investiţiile stagnează în acest domeniu, contribuţia pozitivă a mediului privată fiind anulată complet de declinul sever al componentei publice. În context, şeful BNR a subliniat că încadrarea în ţinta de deficit bugetar ar trebui realizată pe alte baze, nu prin amânarea proiectelor de investiţii.
Mugur Isărescu: Avem şi o conduită a politicii fiscale şi a celei a venitului, este prociclică în continuare, este expansionistă, dar cu o diminuare. Datele, cum arată acum, ne arată că probabil că ne vom încadra în 3% deficit public. Problemele sunt legate de calitatea acestei încadrări, pe ce bază se face, dacă se face prin reducere de impozite şi prin amânări de proiecte de investiţii.
Reporter: O altă problemă este legat de decorelarea dintre creşterea salariilor şi dinamica productivităţii, aceasta fiind alimentată tot mai mult de tensionarea pieţei muncii – a spus Mugur Isărescu. Practic, avem un excedent în creştere de forţă de muncă pe segmentul persoanelor cu studii primare sau gimnaziale, tot un excedent, dar în scădere, în cazul celor cu pregătire profesională, dar şi un deficit care se majorează al forţei de muncă cu pregătire înaltă, forţă de muncă ce se caută din ce în ce mai mult, dar este tot mai greu de găsit. În plus există şi un număr mare de persoane care în statistici nu desfăşoară nicun fel de activitate lucrativă. Mugur Isărescu a mai precizat printre altele că, deşi se constată creşteri ale productivităţii, acestea sunt depăşite net de majorările salariale, în plus cererea internă tot mai mare, stimulată de măsurile fiscale, se traduce în special în importul de produse, adică în crearea de locuri de muncă în străinătate, nu la noi. Guvernatorul BNR a subliniat din nou şi importanţa reformelor structurale, necesare pentru ca România să aibă pe viitor creştere economică sustenabilă./mnecula/pvelisar
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 9 noiembrie
