Din Republica Populară devenită apoi Republica Socialistă România au plecat sute de mii de români, mulṭi dintre ei intelectuali, oameni cu o excelentă educaṭie. Câţiva şi-au povestit aventura plecării în înregistrări aflate în Arhiva de istorie orală. Din acestea se poate afla că niciunul nu s-a dus în lumea liberă doar pentru a căuta prosperitatea. Mai toṭi au plecat pentru că erau serios ameninṭaṭi – ei şi familiile lor – de regimul politic. Fie că li se cunoşteau vederile anticomuniste, fie că aveau rude sau prieteni în Occident ori că erau pur şi simplu indezirabili pentru guvernele de la Bucureşti, aceşti români din vechea elită au fost alungaṭi în diferite moduri, prin torturi fizice şi psihologice în vremea guvernării lui Gheorghiu Dej, prin ameninṭări, presiuni şi chiar „îmbrânciri” afară din ṭară – cu „paşapoarte în regulă” eliberate pe loc de Ministerul de Interne – în epoca Ceauşescu.
Vă oferim în săptămânile care urmează mărturiile câtorva dintre cei pentru care plecarea în afara graniṭelor comuniste era, într-un moment din viaṭa lor, singura soluṭie de supravieţuire. Citiţi-le, sunt povestiri palpitante, emoṭionante, care vin din vremuri greu de înţeles pentru cei care nu le-au trăit!
