La Paris, „One Planet Summit”, reuniunea organizată de Franţa, în cooperare cu ONU şi Banca Mondială, privind schimbările climatice şi încălzirea globală, este în atenţia presei internaţionale. Cu această iniţiativă, preşedintele francez Emmanuel Macron are un fantastic atu pentru a demonstra că ţara sa este un adevărat gardian al Acordului climatic, dar şi pentru a determina lumea financiară să participe la proiectele asumate, scrie Le Monde. Pentru a fi mai convingător, Macron i-a avertizat pe participanţii la summit că lumea este pe cale să piardă bătălia contra încălzirii globale şi, de aceea, se cer de urgenţă măsuri şi iniţiative, reţine Le Figaro. Liderul francez se prezintă ca „un preşedinte al climei globale”, ironizează Süddeutsche Zeitung. De la Lisabona, Diario de Noticias consemnează dorinţa de cooperare a Portugaliei, care este gata să le împărtăşească şi altor ţări ce a realizat în domeniul energiilor regenerabile. Promiţând ca prin summit-ul de la Paris „să redea planetei măreţia sa”, o aluzie la sloganul de campanie al lui Donald Trump, Emmanuel Macron a invitat în Franţa 13 cercetători americani, ca un gest de frondă faţă de retragerea Statelor Unite din Acordul climatic, subliniază The Washington Post. În plus, într-un interviu acordat postului american de televiziune CBS, preşedintele francez l-a admonestat pe omologul său american pentru acest gest, amintindu-i de „responsabilitatea sa în faţa istoriei” şi îndemnându-l să-şi reconsidere decizia.
După recentul incident violent de la New York, preşedintele SUA a promis noi restricţii drastice ale condiţiilor de acceptare a străinilor pe teritoriul american, notează revista Time. Trump a pus explozia de la New York pe seama sistemului permisiv de imigraţie, care dă voie prea multor persoane periculoase să intre în ţară, şi s-a declarat hotărât să pună pe primul loc securitatea Americii şi a americanilor, subliniază Time. Îngrijorată de ameninţările teroriste, Uniunea Europeană a reiterat, la rândul său, necesitatea ca statele membre să îşi îmbunătăţească sistemul de schimb de date privind persoanele sau grupările suspecte, anunţă Europe Online Magazine. Teroriştii şi criminalii nu trebuie să pătrundă prin sistemul de control, a afirmat comisarul european pentru Securitate, Julian King, cu ocazia prezentării unor noi propuneri ce includ întărirea controalelor de verificare a documentelor, prin instalarea unui nou sistem informatic la nivelul UE şi prin introducerea unui serviciu comun de verificare a datelor biometrice, adaugă Europe Online Magazine.
La Ankara, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, în principal despre tensionarea situaţiei din Orientul Mijlociu, dar şi despre soluţionarea conflictului din Siria, anunţă Tass. Această întâlnire poate fi un semnal în privinţa schimbării echilibrului de forţe în regiune, crede Sabah. Înainte de vizita în Turcia, aminteşte Hurriyet, Putin s-a deplasat la baza militară rusească din Siria, unde s-a întâlnit cu omologul său Bashar al-Assad, în contextul în care liderul de la Kremlin acordă o importanţă specială organizării Congresului pentru Dialog Naţional în Siria, la care are mare nevoie de Turcia, întrucât ea are o puternică influenţă asupra opoziţiei siriene. În acelaşi timp, un oficial de la Teheran avertizează că, după înfrângerile suferite de ISIS în Siria şi Irak, gruparea teroristă ar încerca să îşi refacă forţele capturând noi teritorii în Asia Centrală, Pakistan şi Afganistan, notează Tehran Times.
La Geneva au început consultări între SUA şi Rusia pe tema Tratatului privind Forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), informează Swissinfo. SUA au avertizat Rusia că vor începe să dezvolte noi rachete nucleare, dacă Moscova nu se va conforma tratatului, pe care o acuză că îl încalcă. La rândul său, Moscova a acuzat Washingtonul de violarea tratatului, argumentând că sistemele de apărare antirachetă americane din România şi Polonia ar putea fi folosite pentru lansarea unor rachete Tomahawk cu rază medie de acţiune, notează Financial Times. Rusia, izolată de UE şi SUA, încearcă să construiască noi zone de influenţă, opinează Stratfor, explicând că Moscova a dezvoltat relaţii cu statele arabe şi cu Beijingul şi şi-a mărit implicarea în zone de care este foarte interesat Occidentul. Este de aşteptat ca tensiunea în relaţiile cu SUA şi UE să nu dispară, ci să se intensifice în 2018, dar această rivalitate va fi numai una dintre multele dimensiuni şi priorităţi ale politicii externe a Kremlinului, prognozează Stratfor.
În plină perioadă de tensiuni cu Rusia, ţările membre ale NATO au decis să prelungească, până în 2020, mandatul secretarului general Jens Stoltenberg, scrie Le Soir. Aliaţii au deplină încredere în capacitatea sa de a continua sarcina pe care a îndeplinit-o cu consecvenţă, în vederea adaptării Alianţei la provocările de securitate ale secolului nostru, adaugă Stars and Stripes. Într-un interviu acordat publicaţiei Defense News, Stoltenberg a insistat asupra sporirii cheltuielilor militare, ca fiind o prioritate şi în noul său mandat, alături de reorganizarea structurii de comandă militară. „NATO este Alianţa cu cel mai mare succes din istorie, deoarece s-a adaptat rapid la schimbările globale”, a declarat Stoltenberg pentru Defense News şi a adăugat: „Adaptându-se în continuare provocărilor, în 2018, aliaţii din NATO sunt angajaţi în a cheltui mai mult şi mai riguros pentru apărare, în a-şi îmbunătăţi împărţirea sarcinilor şi în a consolida legăturile noastre transatlantice, în scopul menţinerii păcii pentru generaţiile viitoare”.
RADOR (12 decembrie) – Cristina Zaharia
