Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român: „LA ICR, 2018 VA FI UN AN PLIN DE MOMENTE NOTABILE”

RADOR (19 decembrie) – Într-un interviu acordat Agenţiei de presă Rador, doamna Liliana Țuroiu,  președintele Institutului Cultural Român, a  dezvăluit câteva dintre evenimentele anului 2018 şi a realizat un bilanţ al anului care se încheie.

Reporter: Doamna președinte, încheiem peste câteva zile un an calendaristic și, odată cu el, o parte din primul an al mandatului dumneavoastră la conducerea  Institutului Cultural Român. Au fost multe evenimente, multe proiecte, vizite în afara țării. Una dintre problemele complicate pe care le-ați preluat încă de la începutul mandatului, soluționată, iată, înainte de finalul anului, a fost lipsa de personal, mai ales de conducere, la multe filiale ICR din străinătate. Pe lângă chestiuni de ordin practic, cred că problema era și una de capacitate diminuată de a implementa strategia curentă, nu-i așa?

Liliana Țuroiu: Numirile directorilor și directorilor-adjuncți ai reprezentanțelor Institutului Cultural Român din străinătate au ajuns în fața Comisiilor Senatului și acesta este lucrul pe care l-am promis încă de la primele declarații în postura de președinte al ICR. Prevederile legislative prevăd un traseu relativ complex pe care trebuie să-l parcurgă toate instituțiile implicate – Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Academia Română. Am reușit să parcurgem aceste etape și iată, anul se încheie cu o rezolvare a acestei situații.
Este o realitate că lipsa factorilor de decizie în cadrul unor Reprezentanțe a influențat negativ capacitatea echipelor ICR de a genera și implementa proiecte mai complexe. ICR este implicat, în următorii ani, într-o serie de programe culturale de anvergură, foarte importante pentru promovarea culturii românești în străinătate – Programul Centenar, Sezonul Franța – România, EUROPALIA, pregătirea pentru preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene – ca să le numesc doar pe cele mai importante dintre ele. Am considerat prioritar să avem echipe complete, formate din oameni dinamici, persoane cu experiență în organizarea unor evenimente de amploare   în domeniul cultural.
Sunt convinsă că 2018 va începe în forță, astfel încât să reușim să punem în practică ce ne-am propus deja, dar să și gândim programe noi, pentru o perioadă de timp mai îndelungată.

Reporter: Sunt, așa cum ați menționat, câteva evenimente internaționale foarte ample, poate unice în istoria culturală – cel puțin recentă – a României.  De curând  a avut loc, la Paris, cel de-al doilea Comitet Mixt de Organizare a Sezonului Franța-România.  Cu ce gânduri și speranțe reveniți de acolo?

Liliana Țuroiu: În perioada 4 – 8 decembrie 2017 a avut loc o sesiune plenară găzduită de Ministerul Europei și Afacerilor Externe de la Paris. La finalul acestei sesiuni, am participat la întâlnirea cu reprezentanții părții franceze, alături de domnul Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte și Centenar, domnul Sorin Cîmpeanu, Președintele Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF) și Președinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România, domnul Alexandru Oprean, Secretar de Stat la Ministerul Culturii și Identităţii Naţionale, alături de Excelența Sa domnul Luca Niculescu, Ambasadorul României în Republica Franceză și de domnul Cosmin Dinescu, Secretar General MAE.
Partenerii francezi au fost prezenţi într-o delegație numeroasă din care au făcut parte Laurence Auer, director al Departamentului Cultură, Învățământ și Cercetare din cadrul Ministerului Europei și Afacerilor Externe de la Paris, domnul Pierre Buhler, Președintele Institutului Francez, domnul Alban de Nervaux, director Afaceri Internaţionale și Juridice la Ministerul Culturii, doamna Estelle Airault, director Afaceri Europene la Ministerul Culturii, doamna Sophie Bouquet, coordonator pentru România în cadrul Biroului de Afaceri Europene de la Ministerul Culturii, doamna Florentine Petit, șef departament Relaţii Europene și Internaţionale și Cooperare din cadrul Ministerului Învățământului Superior, Cercetării și Inovaţiei.
La această întâlnire a participat și  Excelența Sa, doamna Michèle Ramis, Ambasadorul Franţei în România.
Cred că Sezonul Franța – România reprezintă o ocazie bună de a evidenția mai pregnant relația dintre culturile celor două țări, reperele și obiectivele comune ce se regăsesc în valorile europene pe care România și Franţa le împărtășesc. Spaţiul cultural comun al României și al Franţei este Europa, iar Sezonul va confirma atât afinităţile dintre cele două culturi, cât și viitorul bazat pe aceste valori comune.
Așa cum am mai spus în diferite ocazii, ICR a început deja să lucreze la programele pentru eveniment, prin care dorim să promovăm artiștii români contemporani, dar și creații din patrimoniul național. Dacă pentru Franța acest program are deja un istoric de 30 de ani, România este la prima participare, așa că, probabil, emoțiile mai mari sunt de partea noastră.

Reporter: Pentru că ați menționat mai devreme numele ES, doamnei ambasador Ramis, am remarcat-o ca fiind o prezență des întâlnită la acțiunile Institutului.

Liliana Țuroiu: Ne bucurăm de aprecierea mediului diplomatic din țara noastră, și, în acest context, Excelența Sa ne onorează cu prezența la manifestările ICR. Am avut anul acesta întâlniri cu un număr mare de  ambasadori străini la București,  aceștia participă frecvent la evenimentele noastre, iar noi onorăm cu plăcere invitațiile lansate de Excelențele Lor. Doamna Michèle Ramis a devenit, e drept, într-un timp foarte scurt după sosirea  la post, un  foarte bun prieten al Institutului Cultural Român. Am avut onoarea să accepte invitaţia noastră de a participa, în luna iulie 2017, la doar câteva zile după prezentarea scrisorilor de acreditare în fața Președintelui României, la proiectul Mesageri Indentitari –  o celebrare a costumului tradițional românesc ce a avut loc în Sufrageria Regală a Muzeului Național de Artă al României. A fost, practic, primul eveniment public la care a participat în calitate de ambasador al Franței în România. Tot la un eveniment al Institutului Cultural Român, la Sinaia, cu prilejul lansării Lunii Enescu la ICR, doamna ambasador a susținut primul său discurs public în limba română. Am colaborat extraordinar cu Ambasada Franței și cu Excelența Sa în timpul Conferinței Francofoniei la București, când ICR a găzduit Festivalul Filmului Francofon, dar și, recent, în cadrul seminarului dedicat violenței împotriva femeilor, organizat la Institutul de Arhitectură, la inițiativa doamnei ambasador, în parteneriat cu ICR, MAE și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați.
Această apropiere face parte din diplomația culturală pe care o desfășurăm zi de zi la  Institutul Cultural Român, în țară și în străinătate. E parte a rolului instituției, așa cum este definit el prin lege și e parte din dorința noastră de a promova cât mai intens și la standarde cât mai înalte cultura românească oriunde în lume.
Dealtfel, rămânând în zona colaborării franco-române, acest lucru se întâmplă atât în țară cât și în afară. Am  avut câteva întâlniri remarcabile cu oameni de cultură din spațiul francez, dar și cu oficialități franceze, am avut întâlniri în Franța cu președintele Institutului Francez, atât cu domnul Bruno Foucher, cât și cu domnul Pierre Buhler, noul președinte al Institutului Francez; cea mai recentă întrevedere a avut loc acum o săptămână, aşa cum spuneam, când am participat la Reuniunea Comitetului Mixt  de Organizare pe Sezonul Franța-România.

Reporter: Am observat, și nu doar noi, o deschidere a Institutului Cultural Român și o dinamizare a activității sale. Folosesc în mod deliberat termenul deschidere, citându-l pe academicianul Eugen Simion, fostul președinte al Academiei Române, care, de curând a declarat că recunoaște onest că ICR s-a deschis, că nu mai este o instituție doar pentru un grup de intelectuali. Ce înseamnă această deschidere?

Liliana Țuroiu: Suntem deosebit de onorați de această apreciere, exprimată atât de deschis. Domnul academician Eugen Simion a declarat acestea public în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui excepțional seminar internațional organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, eveniment dedicat proiecțiilor culturii române în cadrul culturii europene. Domnia sa a completat această afirmație cu un citat din Titu Maiorescu, îndemnându-ne să fim naționali cu fața spre universalitate.
Pot spune că activitatea nostră s-a intensificat vizibil, atât în centrală, la București, cât și în Reprezentanțele din străinătate; au fost multe evenimente de calitate în acest an, multe deplasări în care am avut întrevederi cu artiști și oameni de cultură la nivel european, cu mulți oficiali europeni, în special la Paris și Bruxelles, activități pe care le-am făcut publice, cu toată deschiderea, prin comunicări și postări pe pagina ICR. Și activitatea filialelor este foarte dinamică, în condițiile în care ele activează pe piețe culturale mature, selective, iar echipele noastre din străinătate au fost – numeric vorbind – foarte mici. Din fericire, așa cum spuneam, am depășit acest stadiu și în curând echipele vor fi întregite și gata să acționeze la capacitate maximă.
Despre aceste tipuri de deschidere am vorbit și eu la preluarea mandatului, deschidere către medii și tipuri de public care au nevoie de noi, către noi spații culturale din țară și din străinătate fără prejudecăți și fără complexe, fără orgolii, dar și fără teama de a greși.

Reporter: În acest nou mod de abordare se înscrie și evenimentul de la Londra, din septembrie, când ați avut spectacolul Oedipe pe scena  Royal Festival Hall? România și românii pe marile scene ale lumii… Am vorbit cu oameni care au fost la fața locului și care au  văzut cu ochii lor primirea de care s-a bucurat opera lui George Enescu în rândul publicului londonez și al presei din capitala Marii Britanii, primirea de care s-au bucurat Corul Filarmonicii ”George Enescu” și Corul de Copii Radio. Minute în șir de aplauze la scenă deschisă, cu publicul în picioare… a fost impresionant.

Liliana Țuroiu: Este unul dintre evenimentele spectaculoase de la un capăt la altul ale ICR și da, se înscrie pe această linie de a ne prezenta și reprezenta pe marile scene ale lumii. Opera lui George Enescu în deschiderea stagiunii London Philharmonic Orchestra, sub bagheta maestrului Vladimir Jurowsky, dirijorul Filarmonicii londoneze și director artistic al Festivalului George Enescu, Corul Filarmonicii române condus de maestrul Iosif Pruner și Corul de Copii Radio condus de maestrul Voicu Popescu, pe care le-ați menționat, artiștii români prezenți pe scena londoneză, toate acestea nu ar fi fost posibile fără extraordinara implicare a echipei ICR Londra, care a mai dus opera lui Enescu în fața publicului londonez dar care, înțelegând perfect gustul rafinat al acestui public, a plusat,  și anul acesta i-a prezentat Oedipe în variantă concertantă. Am avut deosebita onoare să aud din gura directorului Filarmonicii londoneze, dl. Timothy Walker, că acest succes nu ar fi fost posibil fără implicarea ICR. Pornind de la acest succes, în luna octombrie am lansat, la Sinaia, la elegantul Casino al orașului, proiectul Luna Enescu la ICR, în prezența unor oaspeți de seamă din mediul cultural, academic, științific și diplomatic. Din nou a fost alături de noi ES doamna Michèle Ramis, ambasadorul Franței în România.

Reporter: O abordare specială a ICR am sesizat și în susținerea industriilor creative. De curând ICR s-a afiliat la Creative Industries Federation de la Londra.

Liliana Țuroiu:  Acțiunea de afiliere va avea curând, sper, rezultate concrete și practice. Am spus, în repetate rânduri, creativitatea nu este doar semnul originalității, al spiritului de inovare, de schimbare, ci este unul dintre elementele fundamentale care stau la baza culturii. Din acest motiv, una dintre prioritățile pe care le-am avut în vedere odată cu preluarea mandatului, a fost  să punem accent  pe încurajarea și susținerea industriilor creative. ICR a fost permanent alături de filmul românesc, de literatură, de creația populară, de designerii români și cred că  una dintre cheile pentru reușita proiectelor din industriile creative este tocmai deschiderea lor spre orizonturi culturale cât mai largi – spre piețe culturale. Această deschidere a noastră nu a rămas fără ecou, a fost observată și, ca o recunoaștere a acestor merite, la întâlnirea bianuală a Consiliului Internațional al Creative Industries Federation/Federației Industriilor Creative din Marea Britanie, din octombie 2017, a fost validată afilierea Institutului Cultural Român la Creative Industries Federation. Am avut un  ambasador extraordinar în acest demers, echipa ICR Londra, condusă de domnul director Dorian Branea, care a susținut poziția ICR și a transmis și propunerea noastră de organizare, la București, la începutul anului 2018, a unei conferințe româno-britanice a industriilor creative. La scurt timp după acest success, boardul CIF a validat prezența mea ca membru în structura de conducere a federației. Creative Industries Federation (CIF) este organizația reprezentativă a industriilor creative britanice care numără peste 1.000 de companii, fundații, instituții publice și private, a căror contribuție la economia Marii Britanii este estimată la aproximativ 90 de miliarde de lire sterline anual. Noi trebuie să fim acolo, pentru că industriile creative, chiar dacă nu sunt încurajate suficient în România, au un potențial uriaș, se impun tot mai mult și în țara noastră – și nu o spun eu pentru că provin din această zonă, o spun statisticile care arată o creștere constantă a acestor industrii, inclusiv în perioada anilor trecuți când celelalte industrii au fost în declin. Așadar, avem toate motivele să milităm pentru ca industriile creative românești să treacă granițele României. Această afiliere ne așează alături de numele grele ale industriilor creative, nume influente din domeniu, precum: Roly Keating, directorul general al British Library, Tamara Rojo, director artistic al English National Ballet, Isabel Davis, directoarea pentru programe internaționale a British Film Institute, Stephen Lotinga, președintele Asociației Editorilor Britanici, Linda Merrnick, rector al Royal Northern College of Music, Stephen Woodford, director general al Asociației Britanice de Publicitate. Acest  statut este un rezultat concret al muncii noastre în sensul de a plasa tot ce ține de creativitate românescă, de a plasa arta și cultura noastră, artiștii români la cel mai înalt nivel în Europa și în lume. Este ambiția noastră, a celor de la ICR,  justificată de calitatea artiștilor români de diverse generații, de a merge către aceștia – căci, în paranteză fie spus, și aici a intervenit o schimbare de abordare, în sensul în care ICR merge în întâmpinarea artiștilor și a oamenilor de cultură români, fără să mai aștepte ca aceștia să caute Institutul și să-l solicite în diverse proiecte- facem noi acest pas; așa am lucrat în timpul anului 2017 și așa vom proceda pe mai departe: îi căutăm noi și îi promovăm pe marile scene ale lumii, în marile muzee și teatre, la marile evenimente culturale europene și mondiale.

Reporter: România va participa anul viitor, în calitate de țară invitată, la cea de-a 77-a ediție a Târgului de carte Retiro. Ce ne puteți spune despre acest lucru?

Liliana Țuroiu: Am obținut, la scurt timp după ce am preluat conducerea Institutului Cultural Român, participarea la târg cu acest statut, de țară invitată de onoare. Târgul de carte Retiro este cel mai mare eveniment din Spania dedicat literaturii, fiind organizat în Parcul Retiro din anul 1967. Este vizitat anual de peste 2.000.000 de persoane, fiind un eveniment unic din acest punct de vedere. Particularitatea târgului constă în a oferi un contact direct între cititori și autorii preferați. Participarea Institutului Cultural Român a început în 2012, iar ediția de anul viitor, în care avem statutul de țară invitată, va fi un motiv prielnic de a pune în valoare patrimoniul literar românesc și, totodată, de a oferi o perspectivă asupra evoluțiilor literare și editoriale actuale. Programul pe care îl gândim va fi bogat și variat, cu dezbateri, lansări de carte și întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducători, profesori universitari, jurnaliști români și spanioli, dar vor exista de asemenea spectacole și concerte.
Trebuie să vă spun că tot anul viitor are loc și Târgul de carte de la Leipzig, la care țara noastră va avea din nou, după 20 de ani, statutul de țară invitată de onoare. Acest statut asigură vizibilitate și notorietate – este o postură pe care orice țară o dorește – dar impune standarde care nu sunt simplu de atins. Grație eforturilor depuse pentru suplimentarea bugetului alocat traducerilor pot spune că vom merge anul viitor cu opere și lucrării traduse de calitate.

Reporter: A fost un an plin de evenimente notabile la ICR. Am discutat deja despre câteva. Ce ar mai trebui, neapărat, să nu fie trecut cu vederea?

Liliana Țuroiu: Lista este nu doar lungă, ci și greu de prioritizat.  Menționez în primul rând prezența, cu sprijinul ICR, a expoziției” Apariții”,  semnată de Geta Brătescu, la Bienala de Artă de la Veneția.
Dacă tot vorbim de arte vizuale vreau să menționez recenta întâlnire din Portugalia cu Joana Vasconcelos, ocazie cu care am obținut acordul ei pentru organizarea unei expoziții în România. De asemenea am pus bazele unui program de mobilitate inițiat de Institutul Cultural Român, în contextul împlinirii a 100 de ani de relații diplomatice între România și Portugalia, dar și al Centenarului României Moderne.
Legat de acțiuni mai ample nu putem uita de implicarea ICR în programul Europalia. Așa cum știți, participarea României la Europalia va reprezenta o continuare a exercițiului președinției rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă o prezență foarte puternică a țării noastre în capitala Belgiei.
Anul 2017 a fost un an al deschiderii și al lansării de oportunități, un an ce a adus creșterea salariilor personalului ICR, al căror cuantum rămăsese la nivelul anului 2009,  și am reușit,  de asemenea, încadrarea noastră în Familia Ocupațională ”Diplomație”, acolo unde consider că este locul acestei instituții.  Anul  2018 se prefigurează a fi, în acest context,  plin de momente notabile. România va fi prezentă la unele dintre cele mai importante evenimente culturale europene și mondiale. Este anul Centenarului și, în mod evident, dorim să-l marcăm așa cum se cuvine în contextul implicării noastre în marile proiecte internaționale.