După mai multe luni de tatonări şi negocieri intense, în Germania s-a ajuns la un acord politic ce ar permite ţării să iasă din impasul de după alegerile din septembrie 2017. La numai două zile după creionarea acordului preliminar dintre formaţiunea condusă de cancelarul Angela Merkel şi social-democraţi, numeroase voci din SPD vin să critice acordul. „Abia s-a uscat cerneala pe acordul de guvernare din Germania și deja o parte din social-democrați îl repun în discuție cu o săptămâna înaintea unui congres crucial al partidului referitor la compromisul ieșirii din criză”, scrie La Libre Belgique şi aminteşte că primarul social-democrat al Berlinului este de părere că „să refacem aceeași coaliție cu aceeași politică nu este răspunsul potrivit”. Alte aspecte din acord, criticate de voci din SPD, sunt legate de politica migraţională şi de piaţa muncii din Germania. „Dar nimic nu este încă bătut în cuie – mai scrie La Libre Belgique – şi precizează că „Un congres al delegaților SPD mai trebuie să se pronunțe pe 21 ianuarie pentru aprobarea principiului acestei alianțe, ceea ce ar deschide calea unor negocieri pentru un contract de coaliție detaliat. Sau dimpotrivă, să-l respingă, ceea ce, probabil, va grăbi convocarea de noi alegeri”. Zile cu puternică încărcătură politică şi în Cehia, unde a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. „Pro-rusul Milos Zeman față în față cu un rival pro-european în al doilea tur”, titrează Le Temps şi arată că în turul doi al alegerilor, care va avea loc peste două săptămâni, balanţa ar putea fi înclinată de candidaţii aflaţi pe locurile inferioare, care probabil îl vor susţine pe pro-europeanul Jiri Drahos. „În curs de câțiva ani de la câştigarea actualului mandat, Zeman a devenit în Europa simbolul politicianului prorus, care întoarce spatele Bruxelles-ului”, comentează ziarul polonez Rzeczpospolita şi aminteşte că „şeful statului ceh este și un cunoscut adversar al sancțiunilor impuse Rusiei de către Uniune”. Agendă politică încărcată şi în Austria, unde 20.000 de persoane au ieşit pe străzile Vienei pentru a protesta faţă de noul guvern, din care face parte şi o formaţiune de extermă-dreapta. „Protestatari furioşi au cerut celorlalte ţări europene să boicoteze noul guvern de dreapta al Austriei, care adoptă o poziţie dură în privinţa migraţiei”, scrie The Express. Austria va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene în a doua jumătate a acestui an iar demonstranţii cer celorlalte ţări UE să boicoteze guvernul când preia funcţia. Ample proteste au avut loc şi în Tunisia, faţă de măsurile economice ale guvernului, la şapte ani de la începutul Revoluţiei Iasomiei, care a dat startul aşa-numitei Primăveri Arabe. „Ce nu a mers bine în Tunisia. De ce tunisienii au ieşit pe străzi la proteste în loc să celebreze?” se întreabă Al Jazeera. Revoluţia din 2011 „l-a creat pe homo politicus”, omul implicat în politică însă nu a reuşit să îl creeze pe „homo economicus”. Economia Tunisiei are un ritm lent de dezvoltare, datoria publică, preţurile de consum şi raportul dolar – dinar au crescut mult în ultimii şapte ani, tunisieni din toate categoriile ajungând să reclame faptul că salariile nu le mai ajung pentru traiul zilnic, comentează Al Jazeera. Cel mai recent bilanţ oficial al protestelor care au avut loc în Iran la sfârşit de decembrie şi început de ianuarie indică 25 de morţi, scrie portalul turc de ştiri Haberturk, care aminteşte că aproximativ 460 de persoane se mai află în închisori în urma protestelor. Pe de altă parte, politicienii şi presa din Iran comentează decizia Statelor Unite de a nu se retrage din acordul nuclear semnat cu Teheranul. „Acordul nuclear nu va dispărea niciodată”, a afirmat preşedintele Hassan Rouhani, citat de Tehran Times. Prin acest acord „am spus lumii că probleme complicate regionale şi chiar internaţionale pot fi rezolvate la masa negocierilor. Am demonstrat că Iranul este cinstit. Am dovedit că nu urmărim să dezvoltăm arme nucleare, ceea ce a fost confirmat şi de Agenţia ONU”, a arătat preşedintele Rouhani. The Washington Post aminteşte că preşedintele SUA a anunţat că suspendă sancţiunile la adresa Iranului încă 120 de zile, pentru a da timp specialiştilor americani şi europeni să se pună de acord asupra modului în care pot fi reparate ceea ce el a numit „defectele majore” ale acordului. Un alt acord care pare să aibă nevoie de reparaţii structurale este cel privind aderarea cu drepturi depline a Turciei la forul comunitar. „Am renunţat la ţinta europeană?” se întreabă publicaţia turcă Haberturk şi aminteşte că recent, preşedintele Franţei i-a transmis omologului turc faptul că preferă un parteneriat strâns în locul aderării Turciei. Iar în proiectul de acord în vederea creării unei largi coaliţii de guvernare în Germania se prevede că nu vor fi deschise noi capitole de negociere cu Turcia. Coincidenţă sau nu, la doar o zi după schiţarea acestui proiect de acord, contul Twitter al redactorului-şef al publicaţiei germane Spiegel a fost piratat aparent de suporteri ai preşedintelui turc. Aceştia au postat în numele ziaristului un mesaj în turcă şi germană în care sunt prezentate scuze pentru toate ştirile negative publicate despre Turcia şi preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, scrie publicaţia germană Bild./fmatei/sdm2
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
