Redactor: Stimate domnule ambasador, în opinia dumneavoastră, cum este privită România de către Guvernul RP Chineze în cadrul de cooperare China-Țările Europei Centrale și de Est? Care este stadiul acestei cooperări, comparativ cu celelalte țări? Care sunt oportunitățile, proiectele eșuate, condițiile pentru relansarea cooperării?
Ambasador Xu Feihong: Cooperarea în formatul China-Țările Europei Centrale și de Est a început în urmă cu aproape șase ani, acest mecanism s-a îmbunătățit în mod constant, au fost extinse domeniile de cooperare și avem rezultate notabile. Putem vorbi, deja, de aproximativ 200 de elemente de succes în cinci domenii cheie: comunicare politică, interconectare, comerț, finanțe, schimburi interumane. Investițiile companiilor chineze în cele 16 țări central și est-europene au crescut de la aproape trei miliarde de dolari în anul 2010 la peste nouă miliarde de dolari în anul 2016, în timp de valoarea schimburilor comerciale a crescut de la 43,9 miliarde de dolari la 58,7 miliarde de dolari.
România este a doua mare țară din Europa Centrală și de Est. Guvernul Chinei acordă o mare importanță relațiilor cu România și dorește ca România să joace un rol activ în cadrul mecanismului de cooperare „16+1”. În acest format, cooperarea chino-română a înregistrat rezultate importante: România a organizat, în anul 2013, summitul liderilor țărilor „16+1”, Dialogul partidelor politice, în anul 2017, a 9-a ediție a Forumului pentru agricultură și comerț și prima ediție a Expoziției și Forumului pentru energie, precum și alte activități importante. China și România au semnat documentul privind cooperarea în utilizarea pașnică a energiei nucleare. Cele două părți au promovat activ negocierile pentru promovarea unor proiecte mari, precum centrala nucleară de la Cernavodă și termocentrala de la Rovinari. S-a aprobat exportul în China a cărnii de porc congelate și a lucernei și sperăm ca aceste acțiuni să contribuie la creșterea volumului comerțului bilateral. În China funcționează deja, de câțiva ani, Institutul Cultural Român, iar China a accelerat demersurile pentru inaugurarea Centrului Cultural Chinez în România. Și învățarea limbii chineze în România a înregistrat o dezvoltare dinamică și succese remarcabile. China a înființat patru institute Confucius, opt clase Confucius și peste o sută de puncte de predare a limbii chineze, peste zece mii de elevi români aflându-se în plin proces de învățare a limbii chineze.
Și mai important, cooperarea chino-română se află în fața unor numeroase noi oportunități. În primul rând, la cel de-al XIX-lea Congres s-a precizat foarte clar că socialismul cu caracteristici chineze intră într-o nouă eră, poarta deschiderii Chinei nu va fi închisă, ci va deveni din ce în ce mai dechisă și mai mare. China va relaxa substanțial accesul pe piața internă, va extinde sectorul serviciilor către exterior și va proteja drepturile și interesele legitime ale investitorilor străini. Se estimează că în următorii 15 ani China va importa produse în valoare de 24.000 de miliarde de dolari, va atrage investiții directe în valoare de 2.000 de miliarde de dolari și va face, de asemenea, investiții externe în valoare totală de 2.000 de miliarde de dolari. Aceste direcții vor oferi tuturor țărilor, inclusiv României, oportunități deosebite pentru dezvoltarea cooperării cu China și promovarea liberalizării comerțului și investițiilor. China va organiza anul acesta, în luna noiembrie, la Shanghai, prima ediție a Expoziției Internaționale pentru Importuri. Putem spune că este un eveniment unic în lume prin care se asigură tuturor țărilor lumii o platformă de prezentare a produselor pe care le exportă sau doresc să le exporte în China. Invităm România să participe cu un număr mare de produse la această expoziție. În al doilea rând, în anul 2017, pentru prima dată în ultimii șapte ani, a fost accelerat ritmul de creștere a Produsului Intern Brut, înregistrându-se o creștere de 6,9% comparativ cu anul 2016, iar economia a totalizat 12.000 miliarde de dolari, având o pondere de 15% în cadrul economiei globale. Economia Chinei a menținut o creștere constantă și are un curs de dezvoltare favorabil. Și economia României are un ritm rapid de creștere, PIB-ul a crescut cu 6,7% anul trecut. Economiile celor două țări sunt dinamice și au spațiu amplu de cooperare. În al treilea rând, anul 2018 este anul cooperării locale între China și țările din Europa Centrală și de Est. Zonele/localitățile constituie piatra de temelie a dezvoltării economice și sociale. China și România au realizat 33 de relații de înfrățire între orașe și eu sunt convins că schimburile la nivel local vor deveni elementul esential al cooperării locale în formatul “16+1”. În al patrulea rând, în România a fost înființat Centrul de Dialog și Cooperare “16+1” în proiecte pentru energie. Acest Centru este în plin proces de implementare a programelor comune de cercetare în domeniul energiei și sper ca România, prin intermediul acestei platforme, să contribuie și mai mult la cooperarea în cadrul mecanismului “16+1”. În plus, anul viitor marchează aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și unele țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Eu propun ca ambele părți să planifice cât mai curând posibil activitățile aniversare și să asigure un nou impuls colaborării “16+1”.
În ceea ce privește promovarea proiectelor în curs, consider că ambele părți trebuie să-și întărească încrederea, să intensifice negocierile, să consolideze în special realizările de etapă, să urmărească începerea cât curând a activităților și să aibă convingerea că aceste proiecte pot avea progrese. De exemplu, proiectul centralei nucleare de la Cernavodă. La sfârșitul anului trecut s-a încheiat perioada de mandat a comisiei române de negociere; sper să se obțină cât mai curând extinderea acestei perioade și să reluăm negocierile. Referitor la termocentrala de la Rovinari, companiile celor două părți trebuie să-și intensifice contactele și schimburile, să extindă constant aria punctelor consensuale și să ajungă la un acord.
Redactor: Care este poziția pe care România o ocupă sau o poate ocupa în cadrul general al inițiativei “Un drum, o centura” și al proiectului strategic “Noul Drum al Mătăsii”? Ce trebuie realizat pentru o mai bună participare a României la aceste proiecte?
Ambasador Xu Feihong: Construcția “Un drum, o centură” este o practică dinamică prin care China se dedică realizării structurii integrării/interconectării destinului umanității, iar mecanismul de cooperare “16+1” este o componentă importantă a acestei construcții. România are o participare activă în cadrul “Un drum, o centură” si al cooperării “16+1”, acțiunile comune chino-române având rezultate semnificative încă din primele etape. În anul 2015, Ministerul Comerțului din China a semnat, împreună cu Ministerul român al Economiei, memorandumul de înțelegere privind promovarea construcției “Un drum, o centură” în cadrul Comitetului Comun de Cooperare Economică, România devenind una dintre primele țări care au semnat un astfel de acord cu China. Anul trecut, vicepremierul și ministru al Mediului din România, doamna Gavrilescu, s-a deplasat în China pentru a participa la prima ediție a Forumului international “Un drum, o centură”, România intrând în grupul noilor membri ai Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, în timp ce China a organizat în România expoziția cu tema “Un drum, o centură”. Acțiunile menționate mai sus desfășurate în cadrul cooperării “16+1” sunt, de asemenea, rezultate importante în cadrul construcției “Un drum, o centură.”
Nu demult m-am întors în tară pentru a participa la conferința de lucru a diplomaților din străinătate. Atunci când președintele Xi Jinping s-a întâlnit cu noi, în cadrul conferinței, a subliniat în mod deosebit promovarea construirii comune a cadrului “Un drum, o centură”, aprofundarea cooperării extinse cu toate țările și promovarea dezvoltării comune. M-am întors în România și îmi continui activitatea pe baza acestor principii enunțate de conducerea Chinei și doresc ca, împreună cu partea română, să aprofundăm construcția “Un drum, o centură” și să obținem mai multe rezultate în acest cadrul de cooperare. În această perioadă și-a început mandatul noul guvern al României, eu doresc să stabilesc relații bune de lucru, precum și relații personale, cu noii membri ai Guvernului, în scopul demarării cât mai devreme a proiectelor comune, în beneficiul popoarelor noastre. România și-a formulat deja strategia națională de dezvoltare în domeniile energetic, infrastructurii, tehnologiei digitale, sănătății publice, dezvoltării regionale etc. Sper ca ambele părți să intensifice schimburile și să acționeze împreună pentru realizarea unei interfațe importante de integrare a strategiei “Un drum, o centură” în cercul economic european. În ceea ce privește cooperarea economică și comercială, ambele părți trebuie să accelereze cooperarea în proiecte mari și, în același timp, să acorde mai multă importanță dezvoltării continue a cooperării în proiecte mici, mijlocii și locale, în scopul obținerii de beneficii cât mai rapide pentru popoarele noastre. România are o mare cerere în domeniul infrastructurii – autostrăzi, căi ferate, porturi, centrale electrice ș.a.m.d. – în timp ce companiile chineze dispun de capital, avantaje tehnologice și de o bogată experiență în aceste domenii. Cele două părți pot discuta pe astfel de proiecte, pot face schimburi, pot prelua în mod reciproc punctele forte, astfel încât să facem ca aceste proiecte să fie mai puternice, mai bune și mai performante.
Redactor: În România funcționează institute Confucius la Sibiu, Cluj, București, Brasov si urmează deschiderea Centrului Cultural Chinez la București. România a inaugurat, în anul 2016, Centrul Cultural Român la Beijing. De asemenea, la București, Beijing, Chengdu, au fost organizate expozițiile de mare anvergură “Comorile Chinei”, în anul 2013, respectiv “Comorile României”, în anul 2016. În plus, au avut loc alte numeroase schimburi în domeniul cultural. Putem considera că relațiile culturale sunt la un nivel superior celor din alte domenii?
Ambasador Xu Feihong: O veche zicală chineză spune un mare adevăr, anume că “relația dintre două țări se bazează pe afecțiunea dintre cetățenii celor două țări”. Consolidarea schimburilor interumane și promovarea aspirațiilor comune sunt elemente importante în cadrul construcției „Un drum, o centură” și al cooperării „16+1”. China și România se bucură de o profundă și tradițională prietenie, schimburile dintre cele două popoare au o istorie îndelungată. Acestea sunt elementele principale care stau la baza relațiilor culturale foarte strânse dintre China și România.
În această perioadă, televiziunea centrală din China, CCTV, difuzează un lung film documentar de călătorii intitulat „Casa de departe”. Episodul 303 este dedicat României, sper ca prietenii de la Radio România Internațional să poată viziona acest episod și să vorbească despre el cât mai multor prieteni români. În acest episod putem remarca faptul că niciodată nu a fost întreruptă prietenia tradițională chino-română. Încă din secolul al XVII-lea românul Milescu Spătaru a scris „Descrierea Chinei” pe baza propriei sale experiențe trăite în China și a prezentat vechea civilizație chineză în toate țările europene. La începutul secolului trecut, poemele și prozele poetului român Mihai Eminescu au pătruns în China și au influențat generații și generații de cititori chinezi. În anii ’70, ’80, filme românești precum „Valurile Dunării” sau cântecul „Ciocârlia” erau binecunoscute în fiecare casă din China, cererea de mobilă românească depășea cu mult disponibilitățile, în timp ce stilourile, creioanele, tenișii și alte produse chinezești erau la modă în România. Toate acestea demonstrează nivelul ridicat al schimburilor între popoarele chinez și român și baza solidă a schimburilor interumane, valori de neprețuit ale celor două țări.
În ultimii ani, prin eforturile comune ale celor două părți, au avut loc bogate și variate schimburi interumane. Tocmai ai enumerat câteva exemple. În afară de acestea, ambele părți trimit anual multe formații artistice ale căror reprezentații sunt primite cu multă apreciere și căldură de publicul spectator. Se poate spune că schimburile culturale reprezintă un domeniu plin de dinamism și vitalitate în ansamblul relațiilor chino-române și au avut un rol pozitiv în promovarea cooperării în alte domenii.
Cu toate acestea, în același timp, trebuie să constatăm faptul că tânăra generație din cele două țări are mai puține cunoștințe despre țările noastre decât generațiile mai în vârstă. De exemplu, mulți tineri români nu au fost în China, nu au noțiuni despre China modernă, ori acest lucru este o provocare pentru continuarea prieteniei tradiționale care există între țările noastre. Sper ca instituțiile și mass media din cele două țări să acționeze mai mult ca punți de interconectare și să încurajeze tot mai mulți tineri ca prin vizite reciproce, burse de studii, excursii etc, să sporească cunoașterea reciprocă și să se perpetueze prietenia tradițională chino-română.
Redactor: Cum este privit de către Guvernul RP Chineze regimul de acordare a vizelor pentru cetățenii chinezi care doresc să vină în România? Relaxarea acestui sistem poate fi privită ca un semn al dorinței Guvernului Romaniei pentru dezvoltarea colaborării cu China și a cunoașterii reciproce?
Ambasador Xu Feihong: Viza este un instrument, o măsură importantă care facilitează schimburile interumane și promovează înțelegerea reciprocă. Trebuie spus că în trecut, pentru o lungă perioadă de timp, obținerea vizei de către cetățenii chinezi nu a fost deloc ușoară, erau proceduri greoaie și care necesitau mult timp. Din acest punct de vedere, politica de acordare a vizelor nu a încurajat îndeplinirea obiectivului de promovare a schimburilor între cetățenii celor două țări. Am fost foarte bucuros când prin ordin al ministrului de Externe, în luna septembrie a anului trecut, a fost simplificată procedura de acordare a vizei de scurtă durată pentru cetățenii chinezi. A fost o știre foarte bună în ansamblul relațiilor bilaterale și facilitează venirea cetățenilor chinezi pentru investiții, afaceri, turism ș.a. În ultima perioadă, mai multe companii chineze mi-au adus la cunoștință despre aplicarea măsurilor de simplificare a procedurilor și despre modul mai facil de intrare în România pentru investiții sau cercetarea pieței. Folosesc și acest prilej pentru a exprima aprecierea noastră pentru măsura adoptată de Guvernul României în scopul dezvoltării cooperării cu China, precum și atenției pe care o acordă relațiilor bilaterale.
Simplificarea procedurilor de acordare a vizelor contribuie la promovarea schimburilor interumane, dezvoltarea cunoașterii reciproce și încurajarea a tot mai mulți turiști chinezi să viziteze România. România are resurse foarte bogate în domeniul turismului, dar dacă facem o comparație cu țări din vecinătate, precum Cehia, Ungaria sau cu țări din Europa de Vest precum Franța, Marea Britanie, constatăm că România atrage un număr foarte mic de turiști chinezi, sunt diferențe mari. China este a treia mare sursă de turiști pentru Uniunea Europeană. Potrivit statisticilor Comisiei pentru Turism a Uniunii Europene, 12,4 milioane de turiști chinezi au vizitat țările UE în anul 2017, cu 17,5% mai mult decât în anul precedent. Anul 2018 este “Anul Turismului China-UE.” Sper ca odată cu simplificarea procedurilor de acordare a vizelor pentru cetățenii chinezi și prin intensificarea eforturilor de promovare a turismului românesc, tot mai mulți turiști chinezi să vină în excursie în România, atât pentru intensificarea schimburilor interumane, cât și pentru dezvoltarea altor industrii conexe.
Redactor: Suntem în perioada de dinainte a Anului Nou chinezesc. Ne puteți spune, vă rog, care sunt principalele dorințe ale Dumneavoastră pentru succesul dezvoltării relațiilor bilaterale? Doriți ca și prin intermediul postului nostru să transmiteți popoarelor chinez și român urări pentru Noul An?
Ambasador Xu Feihong: Anul 2018 este foarte important. Este anul în care China începe implementarea principiilor celui de-al XIX-lea Congres Național și aniversează 40 de ani de reformă și deschidere, iar pentru România este Anul Centenarului Marii Uniri, este un an plin de semnificații pentru ambele țări. Sărbătoarea Primăverii – Anul Nou chinezesc – se apropie, vom sărbători intrarea în Anul Câinelui. Românilor, în general, le plac câinii. Chinezii consideră câinii ca fiind loiali și onești, prietenoși, prosperi. Prin intermediul postului Radio România Internațional doresc să transmit urările mele de An Nou tuturor cetățenilor chinezi și români, prosperitate și dezvoltare economică pentru țările noastre! Urez celor două țări relații cât mai strânse și, în noul an, să-și elibereze potențialul pentru a obține cât mai multe rezultate! Urez celor două popoare sănătate, fericire în familie și succese profesionale! Urez Radio România Internațional realizarea de emisiuni cât mai bune și mai interesante, cu contribuții majore în promovarea cunoașterii reciproce și a prieteniei dintre cele două țări!
Marian Mizdrea
