Vizita preşedintelui sârb, Aleksandar Vučić, în România a reţinut atenţia presei internaţionale, în special în contextul încercării găsirii unei soluţii pentru problema Kosovo. „Preşedintele sârb spune că este ‘deschis la soluţii’ în privinţa Kosovo”, titrează New York Times, detaliind că, deşi Vucic a repetat că ţara sa nu va recunoaşte independenţa provinciei, Serbia este dispusă să discute „toate soluţiile posibile”. „Președintele României și-a declarat disponibilitatea să participe la căutarea unei soluții pentru problema Kosovo”, titrează agenţia rusă Tass, adăugând că „la rândul său, liderul sârb Aleksandar Vučić și-a exprimat recunoștința față de București pentru că dorește să se ajungă la un compromis pe această temă”. „Serbia apreciază poziţia României privind Kosovo” titrează publicaţia sârbă Danas, adăugând şi că „Vučić aşteaptă ajutor din partea României” în această privinţă, cele două ţări fiind legate de o tradiţională prietenie. Presa sârbă se opreşte şi asupra problemelor bilaterale. Astfel, site-ul Radioteleviziunii Publice de la Belgrad observă că „în ultimii cinci ani România și Serbia și-au dublat schimburile economice”, iar ziarul Politika îşi exprimă speranţa ca în curând Belgradul şi Timişoara să fie conectate printr-o legatură rapidă de transport. Cotidianul sârb scrie şi despre întâlnirea avută de preşedintele Vučić cu premierul Viorica Dăncilă cu care a discutat despre integrarea europeană, colaborarea economică şi relaţiile bilaterale.
În privinţa disputelor comerciale globale, New York Times observă că acestea au fost amplificate de anunţul făcut săptămâna trecută de preşedintele Trump cu privire la impunerea unor taxe pentru oţelul şi aluminiul de import, dar consideră că eventualitatea unui război comercial rămâne încă destul de îndepărtată, chiar dacă mai puţin îndepărtată decât în urmă cu o săptămână. „Administraţia Trump a fost agresivă, dar până acum a respectat regulile jocului”, conchide ziarul american, observând o nuanţare a poziţiei Casei Albe, care ar încerca, de fapt, să folosească aceste tarife mai degrabă ca pe un instrument de negociere. Trump a promis chiar să arate o mare „flexibilitate” pentru „prietenii adevăraţi” ai Statelor Unite, remarcă New York Post. Business Standard preia declaraţiile ministrului german al economiei, care este de părere că Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze, poate chiar cu o plângere depusă în acest sens la Organizaţia Mondială a Comerţului. Însă Wall Street Journal observă că Germania nu este în favoarea unui răspuns agresiv al UE la politica lui Trump, temându-se că acest lucru s-ar putea întoarce împotriva industriei sale auto. China, în schimb, promite „un răspuns necesar”, avertizând că efectul măsurilor protecţioniste ale preşedintelui american nu poate fi decât unul nociv. „Războiul comercial nu produce învingători” subliniază şi un comentator al agenţiei Xinhua.
„Polonia îşi apără reformele judiciare şi avertizează cu privire la presiunile din partea UE”, titrează Euobserver. Printr-un document de aproape 100 de pagini, prezentat joi la Bruxelles, Varşovia a încercat să convingă Comisia Europeană de bunele sale intenţii, repetând argumentele deja cunoscute în favoarea principiilor și a efectelor dorite prin modificările referitoare la Curtea Constituțională și magistratură, de la tratarea efectelor „absenței răfuielii cu trecutul comunist” până la a arăta că anumite modificări ale reformelor în Polonia sunt asemănătoare cu soluțiile din alte țări ale Europei, detaliază Gazeta Wyborcza. Cotidianul polonez constată că „guvernul de la Varşovia nu cedează niciun pas în disputa despre statul de drept” şi conchide că: „deocamdată, aceasta este tactica Varșoviei”. Premierul polonez a avertizat chiar că sancţiunile UE riscă să amplifice curentul populist şi să „consolideze sentimentul anti-european” ce doreşte „dezmembrarea sau slăbirea Uniunii Europene, care este cel mai mare succes european postbelic”, notează Financial Times.
„Populismul din UE se hrăneşte cu sărăcie”, titrează Euobserver, prezentând un raport al Băncii Mondiale, potrivit căruia cei mai săraci 10% dintre europeni au sărăcit cu 7% în ultimele decenii, în vreme ce cei mai bogați 10% din UE s-au îmbogățit cu 66%. „Inegalitățile tot mai mari de venituri amenință să genereze nemulțumiri politice și să umbrească succesul diminuării decalajului dintre statele mai bogate și cele mai sărace ale blocului comunitar”, explică Financial Times. „Dacă progresele tehnologice au mărit numărul slujbelor creative și analitice cu 15% în ultimii 15 ani, slujbele ce presupun muncă manuală s-au redus cu același procent, iar dispariția lor a fost mai rapidă în Bulgaria, Italia, Grecia, România, Slovenia, Ungaria, Letonia și Austria”. De aceea raportul Băncii Mondiale recomandă „concentrarea pe lipsurile din educație, care au făcut să fie mai greu pentru cei care și-au pierdut locurile de muncă să profite de noile oportunități”, mai scrie Financial Times, adăugând că în ţări precum Bulgaria, România, Grecia, Malta și Slovacia „peste 30% din copiii de 15 ani nu și-au însușit suficient deprinderile elementare de a citi”.
Inegalităţile de venituri, de data aceasta între femei şi bărbaţi au generat proteste ample în Europa. În Spania, 5,3 milioane de persoane au participat, potrivit uniunilor sindicale, la o grevă fără precedent de două ore, pentru a cere egalitate reală între femei şi bărbaţi, scrie El Pais, iar în Italia, organizaţia pentru drepturile femeilor a susţinut greva generală din transporturi care a paralizat joi întreaga Italie, scrie Corriere della Sera sub titlul „Femeile împotriva discriminării”. În Franţa, ziarul Liberation şi-a vândut ediţia din 8 martie la preţ diferenţiat, de 2 euro pentru femei şi 2,5 euro pentru bărbaţi pentru a sublinia astfel diferenţa de 25% ce se înregistrează între salariile primite de bărbaţi şi cele primite de femei. România stă bine la acest capitol, după cum constată ziarul bulgar Dnevnik, care, invocând date Eurostat titrează: „Diferenţa de salarii între bărbaţi şi femei în UE este cea mai mică în România”. Printre acţiunile inedite de 8 martie, Euronews remarcă şi gestul unui mare lanţ de cosmetice de a-şi schimba numele în cinstea Zilei Internaţionale a Femeii din Rossmann în „Rossfrau”.
Carolina Ciulu
