China îşi va proteja interesele economice – aceasta este mesajul transmis de Beiging Statelor Unite ale Americii, care ameninţă că va aplica taxe de protecţie suplimentare produselor chinezeşti care pătrund pe piaţa americană.
Liu He, recent numit în funcția de viceprim-ministru al Chinei, însărcinat cu problemele economice, a purtat sâmbătă o convorbire telefonică cu ministrul de finanţe al Statelor Unite, Steven Mnuchin. În cadrul discuției, acesta a declarat că potrivit poziţiei oficiale a Chinei, decizia preşedintelui american, Donald Trump de a sancţiona prin taxe vamale suplimentare produsele chinezeşti, în valoare de circa 50-60 de miliarde de dolari, încalcă regulile comerţului internaţional. Mnuchin a replicat că firmele chinezeşti fură tehnologia americană şi exercită presiuni asupra producătorilor americani pentru a le preda tehnologia avansată. Agenţia oficială de ştiri chineză, Xinhua l-a citat pe Liu He, care a declarat urmatoarele: China „este capabilă şi este pregătită să-şi apere interesele şi speră că ambele părţi îşi vor păstra raţiunea”.
Anterior aceastei dispute, în Statele Unite a intrat în vigoare ordonanţa președinţială potrivit căreia, la importurile de oţel se va aplica o taxă vamală suplimentară de 25%, iar la produsele de aluminiu acest procent va fi de 10%. În principiu această reglementare nu se referă doar la produsele provenite din China, dar având în vedere că Mexic şi Canada au primit scutire, iar faţă de UE introducerea acestei măsuri a fost amânată până la data 1 mai a acestui an, actul normativ afectează în cea mai mare parte doar China.
Mai mult decât atât, preşedintele Trump a semnat şi o altă ordonanţă care, invocând încălcarea drepturilor legate de proprietatea intelectuală, precum şi forţarea predării de tehnologii, prevede noi sancţiuni – sub formă de taxe vamale suplimentare faţă de China. Un prim avertisment din partea Chinei este pregătirea unui act normativ prin care – printre altele – ar prevedea şi întroducerea de taxe vamale suplimentare în valoare de 3 miliarde de dolari pentru importul produselor americane. Ministerul economiei din China analizează posibilitatea să majoreze cu 25% taxele vamale pentru carnea de porc şi aluminiu şi 15% pentru vin, mere, etanol şi tuburi din oţel inoxidabil, toate de provenienţă americană.
Măsura ar putea să aibă un impact puternic asupra fermierilor americani, având în vedere că anul trecut aceștia au livrat în China produse alimentare în valoare de peste 20 miliarde de dolari, dintre care 1,1 miliard a reprezentat exportul de carne de porc, ceea ce înseamnă că statul chinez a devenit cea de-a treia cea mai mare piaţă a SUA în ceea ce priveşte acest produs. Viceprim-ministrul Liu He – cel acare a absolvit studiile economice la Universitatea Harvard din Statele Unite – şi este considerat drept unul dintre apropiaţii preşedintelul Xi Jinping, i-a telefonat personal ministrului de finanţe american, ceea ce înseamnă – potrivit analiştilor de la canalul de televiziune american CNBC – că la Beijing se ia în serios posibilitatea izbucnirii unui război comercial între cele două ţări şi se dorește evitarea acestui lucru. Poziţia americană însă, pare a fi una mai complexă. Prin majorarea taxelor vamale pentru anumite produse, preşedintele Trump doreşte să protejeze producţia americană şi acest lucru, cel puţin în aparență, nu are legătură cu China, pe de altă parte Trump este deranjat de presupusul furt de tehnologie chinezească şi de presiunile Chinei asupra firmelor americane pentru cedarea tehnologiilor. Aceasta este o problemă economică bilaterală, care poate fi soluţionată doar prin negocieri directe şi nu prin majorarea taxelor vamale. Se pare că şi la Washington s-a sesizat acest lucru, pentru că reprezentantul Statelor Unite la Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO), Robert E. Lightizer a anunţat pe site-ul său încă din 2 martie că la solicitarea preşedintelui Donald Trump a iniţiat consultaţii cu China sub egida WTO având ca subiect fenomenul de discriminare legat de licenţele tehnologice. Răspunsul laconic al Beijingului a fost acela că în China s-au adoptat măsuri puternice pentru a se asigura protecţia eficientă a drepturilor izvorâte din proprietatea intelectuală. Se pare însă că oficialii chinezi nu refuză dialogul pe acest subiect. La începutul lunii curente, Liu He a fost prezent la Washington şi a solicitat să fie desemnată o persoană cu care China poate să negocieze problemele comerciale şi să se alcătuiească o listă cu solicitările americane. Deocamdată administraţia Trump nu a dat curs acestei solicitări, dar a propus ca guvernul chinez să reducă cu 100 de miliarde surplusul chinezesc de 375 miliarde de dolari în relaţia economică bilaterală cu Statele Unite. Potrivit Chinei însă, acest lucru nu se poate realiza deoarece guvernul american nu permite exportul unor tehnologii avansate în China (dacă acest lucru s-ar întâmpla, atunci şi balanţa comercială dintre cele două ţări s-ar echilibra).
Chiar dacă la prima vedere este vorba doar despre probleme strict comerciale, acest conflict ascunde şi o luptă politică. Potrivit prestigioasei firme londoneze de analiză economică, Centrul pentru Studii Economice şi de Comerţ (Centre for Economics and Business Research – CEBR) până în anul 2030 economia Chinei o va depăşi pe cea a Statelor Unite ale Americii, astfel China va deveni cea mai puternică economie a lumii, cu toate consecinţele economice şi politice ale acestui fapt. În al doilea rând, societatea chineză nu este una deschisă. Puterea politică exercită un control strict asupra economiei. Deciziile politice se iau în mod netransparent şi practic nu există un mecanism democratic de control social asupra exercitării puterii. La data de 11 martie parlamentul chinez a votat în unanimitate modificarea constituţiei ţării şi a eliminat din legea fundamentală articolul care limitează durata mandatului preşedintelui. În acest mod, Xi Jinping poate rămâne în funcţia de președinte până la sfârşitul vieţii. Potrivit opiniei analiştilor de la Forbes, de la moartea lui Mao Zedong din anul 1976, Xi Jinping este liderul comunist care a concentrat cea mai mare putere în mâinile sale. Scopul principal al acestuia este de a întări poziţia Chinei în raport cu puterile occidentale. Atitudinea lui Xi Jinping şi până în prezent a fost una confruntativă acestor puteri, iar acum a primit o legitimitate sporită. Din această perspectivă, miza conflictului economic chinezo-american este mult mai mare și nu se reduce doar la aspectele comerciale dintre cele două state.
Székely Ervin, Rador – 26 martie
