Căutarea unei soluţii pentru războiul civil sirian aduce schimbări de echilibre geopolitice în Orientul Mijlociu. „Rusia, Turcia şi Iranul îşi cimentează prietenia”, titrează The Times, constatând că liderii celor trei ţări s-au întâlnit miercuri la Ankara pentru a discuta despre viitorul Siriei, dar şi despre strângerea legăturilor dintre cele trei puteri. Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan şi Hassan Rouhani şi-au reafirmat hotărârea de a continua cooperarea activă pentru a se ajunge la o „încetare a focului de durată” în Siria, asumându-şi rolul de puteri garante pentru „suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială” a ţării, notează Hurriyet Daily News, ca o concluzie a summitului de la Ankara. Totuşi, decizia celor trei ţări de a lucra împreună a făcut prea puţin pentru a reduce violenţa în Siria, în principal din cauza propriilor lor intervenţii militare de partea unor tabere opuse pe frontul de luptă, remarcă Reuters. Este a doua întâlnire de acest gen între cei trei lideri în ultimele luni, ceea ce înseamnă o cimentare a influenţei lor în Siria şi o izolare diplomatică a SUA, în condiţiile în care puterea Americii apune în regiune, constată Washington Post. De altfel, Donald Trump se gândeşte la o retragere rapidă a SUA din Siria, afirmând că misiunea principală a Americii a fost aceea de a înfrânge Statul Isamic or, potrivit preşedintelui american, „aproape că am atins acest obiectiv”, notează Washington Post. New York Times dă însă asigurări că, în ciuda dorinţei unei retrageri rapide, SUA vor rămâne în Siria până când organizaţia teroristă Statul Islamic va fi învinsă definitiv.
În scandalul otrăvirii fostului agent rus Serghei Skripal, recunoaşterea de către experţii britanici că nu pot identifica cu exactitate provenienţa agentului neurotoxic Noviciok provoacă un nou val de tensiuni. „Rusia pretinde scuze din partea Londrei în cazul Skripal”, titrează Le Monde. În replică, guvernul britanic a amintit că cercetările făcute în laborator nu constituie „decât o parte a informaţiilor” aflate la dispoziţia sa, iar aceste informaţii includ şi cercetările făcute de Moscova în domeniu, programul de asasinate ţintite condus de Rusia şi faptul că Skripal era considerat „ţintă”, mai scrie ziarul francez. Însă dificultăţile guvernului britanic sunt amplificate de un nou scandal generat de ştergerea de pe pagina Ministerului de Externe a unui mesaj care afirma că oamenii de ştiinţă britanici au ajuns la concluzia că agentul Noviciok a fost produs în Rusia, observă The Guardian. Ştergerea acestui mesaj, constatată şi de Ambasada Rusiei la Londra, pune presiune pe ministrul britanic de externe, Boris Johnson, pentru a da explicaţii dacă a dezinformat opinia publică sau dacă guvernul şi-a schimbat poziţia, constată cotidianul britanic.
În Franţa, traficul feroviar continuă să fie perturbat după prima serie de greve de două zile din cele cinci astfel de greve programate în următoarele trei luni, scrie Le Figaro. Motivul central al disputei îl constituie dorinţa preşedintelui Emmanuel Macron de a pune capăt generoaselor condiţii de angajare de care feroviarii se bucură de peste un secol, explică Financial Times. Atacul lui Macron la adresa privilegiilor speciale nu e nici măcar prea brutal: numai noii angajaţi vor semna contractele-standard preconizate, în vreme ce ceilalţi 130.000 de lucrători feroviari îşi vor păstra actualele drepturi, dar această confruntare socială are o importanţă simbolică deosebit de mare pentru preşedintele francez, constată ziarul economic. O victorie ar cimenta reputaţia lui Macron de reformist neobosit care atacă nişte interese adânc înrădăcinate în faţa cărora alţii au dat înapoi. Dacă însă preşedintele francez ar ceda, ar încuraja mişcarea sindicală şi ar pune sub semnul întrebării capacitatea preşedintelui de a realiza curajoasele reforme promise, conchide Financial Times.
În România, Banca Naţională menţine, în mod surprinzător, neschimbate ratele dobânzii, constată Reuters, explicând că în urma unui chestionar lansat luna trecută de agenţia de ştiri, 9 din 10 analiști se așteptau ca banca să mărească ratele dobânzilor cu un sfert de punct, în condițiile în care o creștere a prețurilor indusă de consum a împins inflația la 4,7% în februarie, cu mult peste ținta stabilită de bancă, de 1,5 – 3,5%. Însă, potrivit Bloomberg, România va înregistra „cele mai bruşte majorări ale ratei dobânzii din Europa”. Redresarea economică din Europa încurajează dezvoltarea în estul ex-comunist al continentului, iar Mugur Isărescu are de făcut faţă celei mai rapide inflaţii din ultimii cinci ani şi unei economii cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din Europa, explică publicaţia economică. Pe de altă parte, Bloomberg constată că în fabricile din Europa de Est salariile devin prea mari, avertizând că „majorarea salariilor începe să trimită slujbele în țări mai ieftine”. Un exemplu în acest sens este oferit de cotidanul francez Le Point, care constată că „Uzina Dacia din Maroc este de trei ori mai ieftină decât cea din România”. Soluţia oferită de Bloomberg este ca Europa de Est să ia exemplul unor foste țări în curs de dezvoltare precum Taiwan și Coreea de Sud, care s-au ridicat de la producție de tip inferior la inovație tehnologică de ultimă oră în decurs de numai câteva decenii. „Povestea de succes a majorității țărilor din lume care au trecut de la venituri mici la mijlocii și de la venituri mijlocii la mari este o poveste a dezvoltării calității forței de muncă, iar asta înseamnă educație”, conchide Bloomberg.
Carolina Ciulu, RADOR
