Războiul din Siria, alegerile din Ungaria, negocierile postelectorale din Italia şi scandalul Skripal – câteva subiecte de primă pagină în presa internaţională
Miercuri, 4 aprilie, președinții rus, iranian și turc s-au angajat la summitul de la Ankara să coopereze pentru a ajunge la o „încetare a focului” în Siria, unde cele trei țări s-au impus ca stăpâne ale jocului, se arată în paginile cotidianului belgian Le Vif. „Rohani, Erdogan, Putin: noii „naşi” ai Siriei”, titrează mai mult sau mai puţin ironic Le Figaro, care constată că aceste negocieri tripartite exclud Occidentul, în special Washingtonul, de la masa verde, concurând şi negocierile inter-siriene purtate sub egida ONU la Geneva. La încheierea summitului, preşedintele Putin a denunţat lipsa de acţiune a comunităţii internaţionale, afirmând cu nonşalanţă că „Nimeni nu face nimic în afară de Iran, Turcia şi Rusia”. Cotidianul turc Milliyet face o observaţie interesantă în context: „Pe măsură ce Statele Unite şi ţările UE încearcă să plaseze Rusia în afara jocului diplomatic şi chiar economic, Turcia îl împinge pe Putin pe scena actorilor legitimi. Şi cu Iranul procedează la fel: SUA consideră că Iranului ar trebui să i se aplice noi sancţiuni, UE spune deocamdată nu. Iar Turcia insistă ca atât Iranul, cât şi Rusia să facă parte din liga actorilor internaţionali legitimi” – se arată în publicaţia de la Ankara. În ajunul alegerilor parlamentare din Ungaria, spiritele se încing la Budapesta. Sub titlul „Pervertirea democrației de către Viktor Orban”, The New York Times observă că Partidul Fidesz al lui Viktor Orban se îndreaptă spre o nouă victorie în alegerile generale din Ungaria de duminică, oferindu-i lui Orban, vârful necontestat de lance al „democrației iliberale”, un al patrulea mandat pentru a-și continua asaltul împotriva instituțiilor democratice, a imigranților şi a Uniunii Europene. În Les Echos, fostul premier Ferenc Gyurcsany judecă extrem de sever deriva naţionalistă a Budapestei, pe care o caracterizează sec: în Ungaria nu mai este o democraţie. O campanie electorală bazată pe problema imigraţiei, subliniază la rândul său Euronews, reamintind tema centrală a dezbaterilor de pe scena politică ungară. „Atâta timp cât opoziţia este fragmentată, iar voturile sunt dispersate, această campanie bazată pe sperietoarea migranţilor este suficientă pentru a mobiliza baza electorală a guvernului actual”- comentează analistul politic Balazs Bocske. Afirmaţiile sale sunt de altfel confirmate şi de sondaje, care dau câştigătoare formaţiunea condusă de Viktor Orban, mai precizează Euronews. Dacă în Ungaria, rezultatul alegerilor pare a fi dinainte cunoscut, în Italia, la o lună după scrutin, încă nu se cunoaşte componenţa noului executiv. „Zi crucială pentru formarea noului guvern”, scrie La Stampa despre prima rundă de discuţii purtate joi de reprezentanţii principalelor partide italiene cu preşedintele Sergio Mattarella, cu scopul de a contura viitorul Executiv. După cum aflăm din Corriere della Sera, reuniunea s-a încheiat fără rezultate concrete, dar cu câteva certitudini: nu se doreşte o mare coaliţie a la Merkel şi nici un guvern de tehnocraţi. Deşi opiniile diferite ale liderilor politici ar putea duce la noi alegeri, ipoteza anticipatelor nu este luată în considerare de către preşedinte, precizează La Repubblica, reamintind că fereastra electorală poate fi considerată „închisă” ca urmare a puţinului timp rămas până în luna iunie, singura în care alegătorii ar mai putea fi rechemaţi la urne.
Deşi a scăzut în intensitate, scandalul legat de atacul la adresa familiei Skripal nu lipseşte din presa internaţională. Experţii britanici au identificat laboratorul rus de unde provine, probabil, substanţa folosită pentru a-l otrăvi pe fostul agent dublu Serghei Skripal şi pe fiica sa, relatează The Times, precizând că sursa a fost identificată cu ajutorul unor analize ştiinţifice şi al serviciilor secrete. Pe de altă parte, remarcă Le Soir, Vladimir Putin a declarat că o substanţă ca cea folosită la Salisbury împotriva lui Serghei Skripal putea fi fabricată „în douăzeci de ţări ale lumii”, aşa că a făcut apel la „bun-simț” în relaţiile internaţionale. În fine, Nezavisimaia Gazeta anunţă pe un ton neutru că fiica spionului se simte mai bine şi că refuză, deocamdată, să comenteze evenimentele şi să dea detalii despre starea de sănătate a tatălui ei.
În încheiere menţionăm un articol apărut în publicaţia OUEST FRANCE, având titlul: „Bucureşti, capitală heteroclită plină de farmec”. Cititorii sunt îndemnaţi la o incursiune „departe de circuitele turistice”, în capitala României, desemnată a fi „una din cele mai ieftine din Europa”. Bucureştiul „seduce prin istoria şi arhitectura sa extravagantă, asemuită cândva cu cea a Parisului”, conchide publicaţia franceză.
(Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR)
