Comisia Europeană a prezentat miercuri, 2 mai 2018, proiectul Cadrului Financiar Multianual al Uniunii Europene (propriu-zis bugetul uniunii) pentru perioada anilor 2021 – 2027. Pe lângă faptul că este vorba despre un buget redus cu 15 miliarde de euro din cauza Brexit-ului, documentul conţine o noutate absolută, şi anume condiţionarea accesării fondurilor de coeziune de respectarea principiilor statului de drept.
„Dacă moare un unchi bogat al familiei, trebuie să acceptăm că sursa de bani dispare” – cu aceste cuvinte a explicat Günther H. Oettinger, comisarul responsabil de bugetul şi resursele umane ale Comisiei Europene, faptul că UE trebuie să se gospodărească din bani mai puţini. Unchiul bogat în această pildă este Marea Britanie, care a furnizat până în prezent 15% din bugetul uniunii. Plecarea acesteia va însemna o reducere anuală de cel puţin 10 miliarde de euro.
Cu toate acestea, bugetul nu se va reduce atât de drastic – potrivit proiectului – pentru că se va majora cu 10% contribuţia statelor membre. Acesta ar însemna majorarea contribuţiilor de la 1% la 1,11% a contribuţiei fiecarui stat, raportat la venitul naţional al fiecărei ţări. În acest caz fondurile structurale s-ar reduce cu 7%, iar în cadrul acestora, alocările pentru agricultură ar fi diminuate cu 4%.
În ceea ce priveşte fondurile structurale, acestea vor fi distribuite în continuare în aşa fel încât să servească recuperarea rămânerii în urmă a unor regiuni, dar ar fi întroduse criterii noi privind acordarea banilor, şi anume: situaţia şomajului (în mod special a tinerilor); eforturile împotriva modificărilor climatice; acceptarea şi integrarea imigranţilor.
În cazul fondurilor de coeziune (care reprezintă sume nerambursabile) proiectul Cadrului Financiar Multianual conţine în esență acea propunere despre care am relatat anterior şi care se referă la respectarea principiilor statului de drept. În limbajul mai sec al documentului aceasta presupune crearea unui mecanism care ar controla modul de distribuţie al resurselor. Dacă se observă că într-o ţară nu sunt corespunzătoare anumite mecanisme cum ar fi: funcţionarea autorităţilor responsabile pentru distribuţia fondurilor; funcţionarea organelor de urmărire a corupţiei privind banii europeni şi a procuraturii responsabilă cu prevenirea şi investigarea fraudelor; independenţa justiţiei în ceea ce priveşte disputele juridice despre banii europeni; prevenirea şi sancţionarea fraudelor şi cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi cu Procuratura Europeană (care va începe să funcţioneze din 2021), atunci Comisia poate suspenda sau chiar anula acordarea sprijinului.
Această din urmă reglementare este o adevărată noutate. Reprezintă un mijloc prin care Bruxelles-ul poate să controleze în mod nemijlocit cheltuirea banilor europeni, iar competenţa statelor membre în acest domeniu s-ar îngrădi semnificativ. Deşi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că prin întroducerea acestor criterii nu s-au avut în vedere sancţionarea unor state anume, este cunoscut faptul că această idee a fost lansată prima dată de fostul cancelar austriac Christian Kern, printr-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Die Presse. „Cine nu respectă regulile, nu poate fi beneficiarul net al fondurilor (europene n. r.) în valoare de 14 miliarde de euro sau 6 miliarde de euro ca Polonia şi Ungaria. Germanii şi austriecii nu vor accepta acest lucru” – a spus Kern, adăugând că „Ziua D va fi următorul buget (europen n. r.)”.
Comisarul european Navracsics Tibor a declarat pentru portalul de ştiri index.hu că momentan nu s-a elaborat mecanismul juridic de sancţionare a statelor în cazul abaterilor descrise mai sus, dar opinează că nu doar Ungaria şi Polonia pot fi sancţionaţe, ci şi acele state care nu respectă hotărârile Curţii Europene de Justiţie. Potrivit unei statistici a Comisiei Europene, în anul 2017 au rămas nefinalizate 95 de proceduri de infringement (ceea ce înseamnă că statele vizate nu s-au conformat deciziilor UE). Cele mai multe cazuri de acest gen s-au adunat în Grecia, Spania, Germania şi Italia. Oficialul crede că CE şi în aceste cazuri ar trebui să aplice sancţiunile.
Székely Ervin, Rador (4 mai)
