„Escaladare militară fără precedent între Israel şi Iran în Siria”, titrează Le Monde, remarcând că amplificarea tensiunilor la graniţa de nord a Israelului nu mai este o chestiune de vorbe, ci o realitate militară. Ca răspuns la tirul de 20 de rachete iraniene lansate dinspre Siria asupra unor avanposturi militare israeliene, Israelul a lansat cel mai extins atac din ultimele decenii asupra unor ţinte iraniene din Siria, explică Haaretz, detaliind că au fost ţintite depozite de armament, spaţii de logistică şi centre de inteligenţă utilizate de forţe iraniene de elită care acţionează în Siria. Potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului, aceste atacuri s-au soldat cu cel puţin 23 de morţi, iar potrivit datelor avansate de armata rusă, Israelul a folosit 28 de avioane şi a tras 70 de rachete, scrie Le Soir. Schimbul de focuri a fost cea mai directă confruntare dintre ţări rivale în Orientul Mijlociu după ani de escaladare a tensiunilor în Siria şi a intervenit la doar o zi după ce preşedintele american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul, reimpunând sancţiuni Teheranului, notează The Telegraph. În aceste condiţii, liderii lumii se luptă pentru dezescaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu, remarcă The Independent. În semn de îngrijorare internaţională, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Rusia s-au grăbit să facă apel la calm, notează New York Times, detaliind că Moscova, care se bucură de relaţii cordiale cu Israelul şi are relaţii foarte strânse cu Iranul, a recomandat „moderaţie dinspre toate părţile”.
Între timp, europenii încearcă să salveze acordul nuclear iranian, constată ziarul portughez Diario de Noticias, anunţând că reprezentanții diplomațiilor de la Paris, Londra și Berlin se vor întâlni, săptămâna viitoare, cu ministrul de externe iranian, chiar dacă liderul regimului de la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei, declară că nu are încredere în Europa. Este crucial ca Iranul să-şi respecte obligaţiile cuprinse în acordul internaţional de limitare a programului nuclear, a avertizat ministrul german de externe, Heiko Maas, citat de Reuters. Aflat în vizită la Moscova, Maas a insistat că Rusia poate influenţa Teheranul în această privinţă şi a susţinut împreună cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că acordul nuclear trebuie sprijinit.
Subiectul a fost discutat şi la întâlnirea de joi dintre preşedintele francez şi cancelarul german pe marginea ceremoniei în cadrul căreia Emmanuel Macron a primit premiul Carol cel Mare pentru menţinerea unităţii Europei. Potrivit, ziarului belgian Le Vif, Macron l-a acuzat implicit pe Trump că vrea să „decidă” în locul europenilor. „Am ales să construim pacea şi stabilitatea în Orientul Apropiat şi Mijlociu (…). Alte puteri, la fel de suverane ca şi noi, au decis să nu-şi respecte propriul cuvânt. Trebuie ca noi să renunţăm din această cauză la propriile noastre alegeri?”, s-a întrebat Emmanuel Macron, citat de Le Vif. New York Times observă că relaţiile transtlantice se confruntă cu probleme şi că Europa, umilită din nou de Trump, se luptă să-şi apere propriile interese. „Europa nu mai poate conta pe Statele Unite pentru a o „proteja” şi „trebuie să-şi ia soarta în propriile mâini” a avertizat, joi, cancelarul german Angela Merkel, într-o declaraţie considerată drept „tăioasă” de ziarul american The Hill.
Însă dincolo de tensiunile cu Washingtonul, Europa are de rezolvat şi tensiunile din interiorul său. Declarându-se, potrivit Politico, pregătit în continuare să schimbe Europa, Macron îndeamnă Germania să-şi asume responsabilităţile ce îi revin într-un moment istoric de reformare a Uniunii şi să treacă la acţiune, remarcă The Telegraph. Macron a atacat obsesia Germaniei privind disciplina bugetară, avertizând că afectează proiectul european şi a cerut un buget ambiţios pentru zona euro, notează Bloomberg. La Repubblica observă însă că în timp ce Macron s-a lansat într-un nou discurs plin de pasiune pentru Europa, Merkel a preferat să vorbească despre Orientul Mijlociu, „probabil, pentru a se distrage de la o ceremonie care trebuie să-i fi părut ca o palmă peste față după ce în ultimele luni s-au pierdut aproape toate așteptările în direcţia unei revigorări europene”. Ziarul italian subliniază diferența imensă dintre înflăcărarea lui Macron şi oboseala cancelarului german care a repetat istovită pentru a suta oară că Donald Trump „obligă Europa să-și ia soarta în mâinile sale“ și a promis un pas mic în direcția „uniunii bancare” şi în cea a ”consolidării zonei euro”. În plus, La Repubblica remarcă şi o tentă de ironie în momentul în care Merkel i-a spus zâmbind lui Macron că „este plin de idei”.
În privinţa României, New York Times prezintă un rezumat al interviului acordat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, agenţiei Associated Press, titrând „un politician român spune că lupta anticorupție a mers prea departe”. „Cel mai puternic politician al României spune că el crede că țara a mers prea departe în încercarea de a combate corupția printr-o campanie care a vizat zeci de demnitari”, scrie New York Times şi adaugă: Liviu Dragnea, șef al Partidului Social Democrat aflat la guvernare, a declarat joi, pentru The Associated Press că, după ani de zile în care politicienii au scăpat nepedepsiți pentru corupție, „ne-am dus în cealaltă extremă, în care toți cei care sunt în clasa politică ar trebui acuzați, urmăriți, investigați și trimiși în judecată”. Ziarul american îşi încheie ştirea cu covingerea exprimată de liderul PSD că „România va reveni la ‘o abordare corectă, legală, constituțională’ de a lupta cu corupția”.
În sfârşit, The Telegraph prezintă „17 realităţi fascinante despre România, căminul celei mai masive clădiri din lume”. Ziarul britanic vorbeşte, printre altele, despre Palatul Parlamentului, despre Transfăgărăşan, considerată „cea mai frumoasă şosea din lume”, despre pădurile în care trăiesc cele mai mari mamifere din Europa, despre existenţa la Bucureşti a uneia dintre cele mai frumoase librării din lume, dar şi despre o reţea 4G invidiată pe întreg mapamondul.
(Carolina Ciulu)