Tensiunile dintre Bruxelles şi Washington au dat peste cap ordinea de zi a reuniunii liderilor europeni de la Sofia, care doresc acum să afişeze o unitate fermă în faţa celor mai recente provocări lansate de Casa Albă, comentează EUObserver. În capitala bulgară, Cei 28 se întâlnesc cu omologii lor din Balcani – Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo – pentru a-şi reafirma legăturile cu această regiune, unde Rusia îşi încearcă influenţa, detaliază Liberation. Statele din UE îşi întăresc astfel angajamentul neechivoc de a apropia regiunea de Bruxelles, notează EFE, precizând că un alt summit similar este deja programat în prima jumătate a anului 2020. Legat de summitul UE-Balcanii de Vest, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a declarat convins că UE este singurul partener cu adevărat îngrijorat de stabilitatea şi viitorul populaţiilor din zonă, care sunt pioni, crede el, pe tabla de şah a geopoliticii, notează Mediapool. Faţă de încercarea statelor balcanice de aderare, UE ar trebui să trimită un semnal clar că vede viitorul acestor ţări în comunitate, a subliniat premierul slovac Peter Pellegrini, citat de Beta, însă Financial Times atenţionează că ele încă întâmpină obstacole cu privire la reformele instituţionale, disputele bilaterale şi combaterea corupţiei şi a crimei organizate. Într-un interviu pentru Financial Times, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, consideră că integrarea în UE este un catalizator pentru reforme, iar această perspectivă pentru Serbia, deşi îndepărtată, rămâne un factor vital, cu o influenţă civilizatoare nu doar pentru ţara sa, ci pentru întreaga regiune. Deşi cinicii îl suspectează că ar juca la două capete – şi cu Rusia, şi cu Europa – şi că UE îl va accepta în interesul securităţii regionale, Vučić respinge ideea că ar putea deveni o „a cincea coloană pentru Putin în Europa”, reţine Financial Times.
În acelaşi timp, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a denunţat atitudinea capricioasă a administraţiei lui Donald Trump, făcând aluzie la deciziile preşedintelui american privind dosarul nuclear iranian şi comerţul internaţional şi cerându-le europenilor un răspuns colectiv, subliniază Le Vif, iar La Libre Belgique constată că europenii vor să salveze acordul cu Iranul şi să îşi protejeze interesele economice europene legate de reluarea schimburilor comerciale cu Teheranul. La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat UE să fie mai unită, mai eficientă şi mai prezentă pe scena globală, consemnează EUObserver.
La Bruxelles, Iranul salută un început bun pentru discuţiile cu UE, a declarat ministrul iranian de Externe, Mohammad Zarif, după o întâlnire cu Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, şi cu omologii săi francez, german şi britanic, relatează Le Figaro. El a adăugat că Teheranul se aşteaptă să vadă progrese în următoarele săptămâni, citează Tehran Times. În schimbul susţinerii, europenii aşteaptă concesii din partea Iranului pentru eliminarea preocupările ridicate de programul său balistic, completează Le Monde. Pe de altă parte, ieşirea Statelor Unite din acord ar putea duce la o apropiere între Moscova şi europeni, o evoluţie rară având în vedere tensiunile din ultimii ani, opinează ziarul francez. Această apropiere îi îngrijorează pe americani, care cer continuarea unei cooperări puternice cu Washingtonul, în vederea elaborării unui nou document, scrie The Washington Post. La rândul său, Moscova vede ieşirea Americii din acordul iranian ca pe un semn al revenirii la o lume multipolară, crede The National Interest, iar Moscow Times opinează că, pentru Rusia, decizia Casei Albe aduce o rară şansă de promovare a intereselor sale strategice în domeniul energiei iraniene.
Inaugurarea unui pod care traversează Strâmtoarea Kerci, dintre Marea Azov şi Marea Neagră, conetctând peninsula din Crimeea de sudul Rusiei, a fost condamnată de NATO, SUA, Uniunea Europeană şi Ucraina deopotrivă, scriu ABC, Bloomberg şi Business Insider. Podul, cu o lungime de 19 kilometri, are capacitatea de a asigura tranzitul a 40.000 de automobile şi 47 de trenuri pe zi, notează ABC. Cantitatea de oţel folosită la construcţia lui ar ajunge pentru 32 de Turnuri Eiffel şi costurile sale s-au ridicat la 3,6 miliarde de dolari, elogiază realizarea Russia Today. Podul care leagă Crimeea de Rusia conslidează controlul rusesc asupra peninsulei din Marea Neagră, atenţionează EUObserver.
Noile arme ale Rusiei vor asigura securitatea ţării pentru decenii de acum înainte, a declarat, la Soci, preşedintele Vladimir Putin, relatează Fox News, iar The Daily Mail adaugă că forţele nucleare strategice ale Rusiei urmează să fie dotate cu noi rachete balistice intercontinentale YAR.
Peste ocean, administraţia Trump a pus ochii pe extinderea substanţială a vânzărilor de arme în lume, notează The National Interest, care aminteşte că SUA sunt deja clasate drept cel mai mare exportator de arme din lume, cu o cotă de piaţă de 34% din total, între 2013 – 2017, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace, de la Stockholm. Din totalul exporturilor de arme ale Americii în intervalul menţionat, vânzările către Orientul Mijlociu se ridică la 49%, o piaţă în dezvoltare fiind cea a dronelor, scrie The National Interest. Totuşi, în locul dronelor înarmate americane, Egiptul, Arabia Saudită, UAE, Iordania şi Irakul au achiziţionat vehicule fără pilot înarmate de fabricaţie chineză.
Cristina Zaharia, RADOR
