„Summitul UE- Balcanii de Vest a fost un succes”, titrează publicaţia bulgară Focus, citându-l pe preşedintele Consiliului European. Donald Tusk a declarat joi la încheierea summitului de la Sofia că „Uniunea Europeană este şi va continua să fie cel mai de succes partener al întregii regiuni a Balcanilor de Vest”, subliniind că viitorul acestor ţări este în cadrul UE şi că alternativă nu există. Euractiv observă însă că Bruxelles-ul promite bani pentru Balcanii de Vest, dar nu şi perspective ferme de aderare. Astfel, summitul a decis alocarea unor noi fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii digitale şi de transport, pentru energie regenerabilă şi educaţie, precum şi colaborarea pentru înfruntarea în comun a unor „provocări de securitate”, însă cele şase ţări – Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia – au primit mai puţine încurajări decât au sperat în direcţia unor angajamente reînnoite de extindere a UE în regiune, detaliază Euractiv. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a lansat chiar un avertisment împotriva unei extinderi grăbite a Uniunii, subliniind că Bruxelles-ul trebuie „să privească cu mare prudenţă şi rigoare orice nouă lărgire”, notează Financial Times, adăugând că Franţa şi alte ţări europene influente, printre care şi Olanda şi Germania, sunt îngrijorate de criminalitatea, corupţia şi modalitatea de guvernare în regiune.
Pe de altă parte, „Europenii sunt deciși să-i țină piept lui Trump în privința acordului nuclear iranian”, titrează Le Monde, detaliind că, deşi nu-l consideră perfect, ţările UE convin că acordul trebuie păstrat atâta timp cât Iranul îl respectă şi propun o continuare a negocierilor cu Teheranul şi pe alte subiecte, cum ar fi rachetele balistice. Cotidianul francez se întreabă însă până unde va merge hotărârea europenilor când va fi vorba să ia decizii concrete și brutale împotriva Statelor Unite? Deocamdată, potrivit La Libre Belgique, Europa are un plan pentru a împiedica SUA să pedepsească firmele europene care vor continua comerțul cu Iranul, după ce Comisia Europeană a invocat o lege de blocare adoptată în 1996 care le permite companiilor și instanțelor europene să nu se supună regulamentelor privind sancțiunile luate de țări terțe – în acest caz Statele Unite. Tensiunile geoplitice încep să îşi arate însă efectele economice negative, după ce preţul petrolului a depăşit, joi, 80 de dolari barilul, lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2014, observă Le Temps. Creşterea este generată de îngrijorările legate de producţia de petrol din Iran, afectată de anunţul retragerii Americii din acordul nuclear, dar şi din Venezuela, a cărei industrie este puternic afectată de criza economică și politică ce zguduie țara, explică ziarul elveţian.
În Extremul Orient, „Coreea de Nord pune presiune asupra Washingtonului înainte de summitul din 12 iunie”, titrează Courrier International. Din cauza masivelor exerciţii aeriene efectuate în regiune de forţele americane şi sud-coreene, Phenianul ameninţă cu anularea întâlnirii planificate la Singapore dintre președintele american Donald Trump și liderul nord-coreean, Kim Jong-un, scrie ziarul sud-coreean Chosun Ilbo. În replică, Pentagonul a anunţat joi că nu preconizează restrângerea exerciţiilor militare din Coreea de Sud, care au provocat furia Phenianului, iar Casa Albă vede în declaraţiile lui Kim Jong-un o atitudine de bravadă pre-summit, insistând că întâlnirea trebuie să aibă loc, remarcă USA Today. Trump nu işi poate permite un eşec cu Coreea de Nord, de aceea administraţia americană nu are de ales decât să pretindă că negocierile merg bine, comentează The Atlantic. Presa chineză vede în această schimbare aparentă a Phenianului un semnal al fragilității situației din Peninsula Coreeană, unde denuclearizarea „va fi, fără îndoială, un proces complicat. Washingtonul intenționează să facă acest lucru printr-o presiune sporită, dar partida nu se va juca dintr-o singură lovitură”, după cum comentează ziarul oficial „Huanqiu Shibao” într-un editorial.
În final, reţinem prezentarea făcută de ziarul spaniol EL Mundo participării României la Târgul de Carte de la Madrid. România, care a înlocuit Portugalia ca ţară-invitată, a luat foarte în serios Târgul de Carte de la Madrid şi va prezenta mai mult de 70 de activităţi literare, precum şi proiecţii de film şi documentare, pentru a aduce mai aproape de spanioli istoria ultimului secol, într-un an în care România sărbătoreşte centenarul unirii tuturor regiunilor sale istorice, scrie El Mundo. Potrivit ziarului spaniol, târgul va fi inaugurat la data de 25 mai de Mircea Cărtărescu, iar evenimentul este văzut de directorul Institutului Cultural Român din Spania, Ioana Anghel, drept „cel mai bun moment pentru a arăta Spaniei istoria, cultura şi varietatea de autori din România”, dar şi „o ocazie extraordinară de a conecta două ţări care au multe în comun, dar care, din cauza dictaturilor, au fost separate o jumătate de secol”.
Carolina Ciulu
