În drumul spre Uniunea Europeană, deseori Belgradul analizează condiţiile care îi sunt impuse de Bruxelles, dar nu şi cele venite din partea statelor vecine, pentru că Belgradul consideră că statele vecine nu condiţionează aderarea Serbiei la UE, ci solicită rezolvarea problemelor deschise, cunoscute de mult.
Că drumul spre Bruxelles trece şi prin regiune a fost demonstrat acum doi ani, când România a condiţionat candidatura Serbiei la UE de rezolvarea situaţiei minorităţii româneşti. Guvernul Serbiei nu neagă că ar exista probleme deschise, dar spune că ar fi o dovadă de neseriozitate să te joci cu stabilitatea regiunii, care ar fi în pericol dacă statele din regiune s-ar condiţiona reciproc.
„Nu mă aştept ca problemele de succesiune să fie o problemă. Cu croaţii trebuie să definitivăm linia de frontieră. Au fost obiecţii venite din partea Bulgariei, României şi Ungariei în legătură cu minorităţile naţionale, dar le vom rezolva în colaborare cu OSCE, unde înaltul reprezentant ne monitorizează rezultatele” – declară ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, adaugând că o situaţie instabilă în Balcani nu este în interesul nimănui. În schimb, România solicită neoficial ca vlahii din Valea Timocului să fie trataţi ca făcând parte din comunitatea românească, deşi vlahii nu doresc să fie asimilitaţi minorităţii româneşti.
„Membrii minorităţii vlahe solicită ca ţara mamă Serbia să le ofere tot sprijinul pentru realizarea proiectelor de protecţie a identităţii în toate domeniile prevăzute de lege, în special în educaţie şi informare” – declară Radisa Dragojevic, preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor. „De asemenea, aşteptăm să fim protejaţi de presiunile pe care le exercită statul vecin şi prieten, România, cu obiectivul de a pune un egal între vlahi şi români, atât în relaţiile bilaterale, cât şi în faţa instituţiilor UE” – adaugă Dragojevic.
Minorităţile pot fi o problemă pe care o pot ridica toate statele vecine Serbiei, dar „nu există condiţionarea parcursului spre UE, există probleme deschise care sunt nerezolvate şi obligaţii internaţionale pe care Serbia nu le-a îndeplinit. În general, Serbia are cu toate statele vecine probleme deschise şi nerezolvate. Unele sunt serioase, altele sunt banale. Noi aşteptăm ca în timpul procesului de integrare să se rezolve toate aceste probleme, deoarece suntem un partener de incredere şi astfel dorim să ne prezentăm în faţa partenerilor din UE” – declară Aleksandar Senic, preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul Serbiei.
Analiştii spun că, deşi în UE există principiul că problemele bilaterale nu pot condiţiona aderarea unui stat candidat, totuşi aceasta se întâmplă. Exemple avem în regiune: poziţia Greciei faţă de Macedonia sau a Sloveniei în cazul aderării Croaţiei.
„Nu sunt deplin convins că se va întâmpla în cazul Serbiei. Conducerea Croaţiei a declarat că nu va apela la această măsură, însă în interiorul Croaţiei se simte o presiune în acest sens. Este posibil în orice moment, în funcţie de evoluţiile interne din aceste state, deoarece de obicei astfel de lucruri sunt folosite în plan intern pentru propriile interese politice şi nu pentru interese de politică externă” – explică Ivo Viskovic, profesor la Facultatea de Ştiinţe politice de la Belgrad.
Toate acestea depind de puterea forţelor extremiste din fiecare ţară, care încearcă să mobilize opinia publică. Şi astfel de cazuri nu sunt puţine.
(www.rts.rs – 15 decembrie)
