La summit-ul NATO care va începe la 12 iulie 2018 la noul cartier NATO din Bruxelles, Ungaria intenţionează să uzeze de dreptul său de veto pentru ca acest for să nu adopte nici un document referitor la Ucraina. Statele Unite sunt dispuse să facă gesturi generoase, ca premierul maghiar Orbán Viktor să-şi schimbe poziţia.
Agenţia de ştiri ucraineană UNIAN, citând publicaţia Evropeiska Pravda, scrie că Ministerul de Externe al Ungariei a transmis o scrisoare secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, în care au scris că prim-ministru ungar Orbán Viktor se va împotrivi adoptării vreunui document după întâlnirea care va avea loc cu liderii Ucrainei şi Georgiei.
Ungaria în mod declarat împiedică integrarea euroatlantică a Georgiei după adoptarea de către parlamentul din Kiev a modificărilor aduse legii învăţământului, care potrivit Budapestei, dar şi Bucureştiului, încalcă dreptul minorităţilor naţionale privind folosirea limbii materne. În opinia diplomaţiei maghiare, atât Uniunea Europeană, cât şi NATO ar trebui să solicite de la ţările aspirante la integrare respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. Ucraina şi Georgia, încă din 2008, la summit-ul din Bucureşti au primit promisiunea că, imediat ce vor îndeplini condiţiile, vor deveni membrii ai alianţei de apărare nord-atlantică. Acest lucru nu s-a realizat nici de atunci, dar consultaţiile politice şi tehnice între NATO şi cele două ţări au devenit regulate. În schimb, Ungaria începând cu apariţia modificărilor aduse legii învăţământului a blocat întâlnirile politice cu Ucraina.
Înainte ca Ministerul de Externe ungar să-i trimită lui Stoltenberg scrisoarea amintită, au avut loc la Beregovo, în Transcarpatia, consultări la nivel de miniştrii între partea maghiară şi cea ucraineană. La aceste discuţii, partea maghiară a declarat că nu va împiedica prezenţa Ucrainei la summit, însă nu a spus nimic despre adoptarea unui document referitor la Ucraina. După ce timp de câteva zile părea că poziţia Ungariei în urma acestei convorbiri a devenit mai flexibilă, lăsând să se înţeleagă că nu vor mai solicita revenirea la forma iniţială a legii învăţământului, Ministerul de Externe maghiar a declarat într-o scrisoare, semnată de ministrul Szijjártó Péter, că întâlnirea de la Bergovo a rămas fără rezultat. Ministerul nu a răspuns la întrebările adresate de ziarul Evropeiska Pravda, dar nu a negat existenţa scrisorii trimise lui Stoltenberg.
Mai multe surse au confirmat pentru publicaţia amintită, că poziţia maghiară cu privire la Ucraina a provocat reacţii neplăcute atât la NATO, cât şi în guvernul american. Aceştia susţin că Ungaria ar trebui să rezolve problemele cu Ucraina în cadrul relaţiilor bilaterale şi nu este corect că o astfel de dispută să fie ridicată la rangul politicii NATO. Washington consideră atât de deranjantă poziţia Ungariei, încât ar fi dispus la concesii. Potrivit portalului vsquare.org care oferă spaţiu pentru ziariştii independenţi de investigaţii din ţările Grupului de la Visegrad, adjunctul secretarului de stat din Ministerul de Externe a Statelor Unite, responsabil cu Europa Centrală şi de Est,Wess Mitchel, după toate probabilităţile a oferit diplomaţiei maghiare ca la summit-ul NATO să aibă loc o întâlnire bilaterală între Donald Trump şi Orbán Viktor, după care cei doi ar apărea în faţa reporterilor pentru a face fotografii comune. Condiţia ar fi ca Ungaria să renunţe la blocarea adoptării de documente privind Ucraina. Se pare, însă, că prim-ministrul maghiar a refuzat această ofertă. Ceva similar s-a putut întâmpla la întâlnirea dintre miniştrii de externe maghiar şi american. Mike Pompeo a condiţionat participarea la o conferinţă de presă comună cu Szijjártó Péter de revizuirea poziţiei Ungariei în legătură cu Ucraina.
După cum Rador v-a informat în mai multe rânduri, modificarea legii învăţământului din Ucraina prevede că limba în care se desfăşoară învăţământul, începând cu clasa a cincea, este cea ucraineană. Analiştii politici ucrainieni afirmă că motivul adoptării acestei modificări a fost aceea ca în Ucraina să desfiinţeze – practic – învăţământul în limba rusă, având în vedere situaţia politică dintre această ţară şi Rusia. Efectul colateral al modificării însă a fost desfiinţarea şi a învăţământului în ciclu gimnazial şi în limba maghiară, şi în limba română. În Transcarpatia trăiesc 400.000 de români şi 200.000 de maghiari. Atât România cât şi Ungaria au încercat să soluţioneze această problemă, însă fără rezultat. Ministrul de externe a României, Teodor Meleşcanu s-a întâlnit, în ianuarie, cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin şi au discutat despre demararea negocierilor privind semnarea unui protocol privind aplicarea legii învăţământului în Ucraina pentru etnicii români. Acest document însă nu a fost semnat până în prezent. Recent, şeful diplonaţiei române s-a întâlnit cu Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, ambasadorul Lamberto Zannier, La discuţii a participat şi secretarul de stat din Ministerul de Externe a României, Dan Neculăescu. Potrivit Agenţiei de ştiri din Cernăuţ BucPress „În cadrul întrevederii avute în marja vizitei cu Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat abordarea părții române, care urmărește, printr-un dialog susținut, identificarea unei soluții durabile în ceea ce privește protejarea și promovarea dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române din Ucraina, în conformitate cu obligațiile internaționale asumate de Ucraina.
În context, secretarul de stat Neculaescu a exprimat speranța că autoritățile de la Kiev vor supune evaluării ÎCMN OSCE, a Consiliului Europei și a Comisiei de la Veneția normele de drept care au un impact asupra drepturilor persoanelor aparținând minorității române, inclusiv legislația de implementare a art. 7 din Legea educației, anterior adoptării acestora. În cadrul discuțiilor privind situația de securitate din Ucraina, oficialul român a subliniat sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei.”
Modificării aduse legii au fost examinate şi de către Comisia de la Veneţia. Acest for a apreciat că legea poate fi pusă în aplicare, dar numai după ce au avut loc consultări cu reprezantanţii minorităţilor naţionale, şi în aşa fel ca aceasta să nu afecteze negativ pe minorităţi.
Székely Ervin
RADOR – 6 iulie
