Interviu cu sociologul Constantin Schifirneţ, autorul cărţii Mass-media, modernitate tendențială şi europenizare în era Internetului, Editura Tritonic, 2014
- Putem vorbi despre o modernizare si o europenizare a mass media din Romania, la 25 de ani de la revolutie?
In carte se avansează ideea că mass-media sunt un efect al modernităţii, dar, în acelaşi timp, ele produc şi mediatizeză modernitatea. In studiul Mass-media în sfera publică naţională şi în sfera publică europeană,
analizez rolul mass-media în construcţia sferei publice naţionale în relaţie cu identitatea europeană. Consider că mass-media este un factor al europenizării sferei publice prin capacitatea de a transmite informaţii despre spațiul european. Am în vedere, pe de o parte, europenizarea sistemului mass-media şi, pe de altă parte, mass-media ca miljloc de furnizarea informaţiilor despre Uniunea Europeană şi europenizarea societăţii româneşti.
Mass-media sunt un agent important de exprimare a problemelor cetăţenilor faţă de procesul de europenizare. În primul rând, este vorba de independenţa mass media, o direcţie fundamentală a europenizării. Să spunem că în societăţile cu o modernitate consolidată mass media sunt căi esenţiale de conservare a coeziunii sociale. De altfel, ele au avut o contribuţie decisivă la transmiterea aceloraşi valori şi conduite într-un stat naţional, fiind o puternică forţă de coeziune naţională. Studiul asupra unor ţări precum Spania şi Grecia relevă un model de evoluţie a mass media determinată de asocierea dintre puterea politică şi organizaţiile media, total diferită de cea din Occident. Paternalismul a fost factorul determinant în evoluţia mass media în cele două ţări. Aceeaşi trăsătură distinge ţările europene ex-comuniste prin trecerea de la dependenţa mass media de stat, din perioada comunistă, la o subordonare faţă de forţele şi partidele politice.
Mass media au o atitudine paradoxală faţă de europenizare. Jurnaliştii se raportează la Uniunea Europeană ca dimensiune a actului mediatic, dar o asemenea cerinţă nu decurge din europenitatea programelor televiziunilor româneşti fiindcă le lipseşte exact formatul european. Explic paradoxul prin modernitatea tendenţială deoarece ea decurge din rolul mass media în susţinerea unei modernităţi de suprafaţă sau a uneia mozaicate. Evenimentele din perioada post-aderare a României la Uniunea Europeană au evidenţiat un deficit de democraţie, iar mass media nu sunt un element de coagulare a sferei publice româneşti în sfera publică europeană. Mass media fac referiri marginale la normele europene.
O cercetare pe eşantion naţional privind atitudinea cetăţenilor despre Europa a arătat că emiunile de ştiri tind să fie aliniate la teme de interes naţional. Ele transmit ştiri pe teme europene numai dacă au legătură cu agenda politicii interne stabilită de acţiunile actorilor principali din societatea românească. Aceştia dezbat problemele europene prin referire la situaţii concrete din cadrul naţional. Mass media româneşti reflectă în mică măsură sau, uneori, în mod deformat dificultăţile oamenilor în adaptarea lor la modele de organizare socială, economică şi politică a societăţii generate de aderarea României la Uniunea Europeană. Toate aceste modificări au efect direct asupra vieţii cotidiene a fiecărui individ. Pentru foarte mulţi, aceste schimbări au însemnat noi nesiguranţe şi chiar pierderi, în timp ce pentru alţii, destul de puţini, ele le-au adus şanse şi câştiguri reale. Noile structuri şi instituţii apărute după aderare au creat sentimentul unei inegalităţi între indivizi, între grupuri sociale, între regiunile ţării. Mass media reflectă aceste transformări fie prin modalităţi preluate de la mass media occidentale fie prin o abordare strict locală. În ambele situaţii sunt evitate problemele reale ale europenizării societăţii româneşti.
In capitolul Europenizarea în ediţiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernităţii tendenţiale abordez europenizarea in ediţiile online ale ziarelor, accentuând ideea că mass-media sunt modalităţi importante de informare despre Europa, şi, în acelaşi timp, ele pot modela comportamentul european al românilor. De asemenea, discut despre particularităţile ediţiilor online ale ziarelor româneşti. În final, prezint date şi concluzii din cercetarea privind prezenţa europenizării în ediţia online a două ziare româneşti: „Adevărul” şi „Cotidianul”, din perioada 2-7 aprilie 2009. Din analiză rezultă că atenţia cititorului depinde de tipul de ziar şi de tipul de ştire. Deşi au avut loc evenimente importante, în Europa, în perioada studiată, în ediţiile online şi în cele tipărite ale celor două ziare s-a comentat scandalul legat de arestarea unui om de afaceri. Aceată conduită jurnalistică este o ilustrare a modernităţii tendenţiale, caracteristică societăţii româneşti.
Este clar că mass media nu pot singure să producă europenizarea şi nu pot singure să modernizeze o societate. Ele pot doar să susţină, constant, conform unui program, grupuri purtătoare de modernitate.
Formal, se asigură independenţa mass media, dar în realitate funcţionarea mijloacelor de comunicare în masă este de multe ori afectată de interese de grup. Presa se transformă în instrument de propagandă şi îşi îndeplineşte prea puţin funcţia sa centrală de informare a publicului.
Mass media sunt în acelaşi timp şi un barometru al opiniei publice privind perceperea proceselor de europenizare, maniera şi măsura în care europenizarea devine un principiu al funcţionării societăţii interne şi contribuie la formarea unei sfere publice europene. Comportamentul audiovizual în fostele state socialiste din Europa de Est poate fi explicat ca o consecinţă a cadrului istoric şi cultural moştenit, definit ca un mozaic de premodernism, modernism şi postmodernism.
Atâta timp cât nu există mass-media europene, o strategie este necesară pentru mass-media naţionale, pentru a furniza permanent ştiri despre Uniunea Europeană şi europenizare. De fapt, mass-media naţională sunt europene în măsura în care problemele europene sunt parte a politicii lor editoriale. Mass-media în sine sunt actori naționali de europenizare, şi din această poziţie, ele pot juca un rol foarte important în comunicarea europeană şi în construirea identităţii europene.
Mass media româneşti cunosc deja o criză a audienţei, iar depăşirea acesteia ar trebui să le oblige să depăşească poziţia de mijloace de comunicare dintr-o societate cu modernitate tendenţială şi să funcţioneze cu standarde dintr-o ţară europeană. Europenitatea lor s-ar manifesta dacă ele ar informa corect despre tot ce se întâmplă într-o societate. Mass-media din România transmit mai degrabă opinii decât informaţii. Am putea spune că ele comunică, adeseori, zvonuri bazate pe surse necredibile. Asistăm, în mass-media din România, la tendinţa actorilor sociali de a ocupa spaţiul public prin orice mijloace posibile în absenţa argumentaţiei necesare în sprijinul punctului lor de vedere şi respectarea opiniei celuilalt.
O expresie a modernităţii tendenţiale o reprezintă supradimensionarea funcţiilor şi influenţei mass media în societate. De multe ori mass media exced funcţiilor lor prin asumarea de misiuni ale altor instituţii, dar trebuie spus ca ele sunt stimulate sau obligate să-şi depăşească competenţele. Lor li se transferă responsabilitatea pentru obiective şi conduite care, normal, aparţin altor instituţii. Motivul investirii cu alte roluri stă în gradul mai ridicat de credibilitate al mass media faţă de alte instituţii, concretizat în influenţarea lor a concepţiei şi conduitei publicului privind funcţionarea şi organizarea societăţii. Spre deosebire de societăţile cu o modernitate organică unde mass media au funcţii derivate din transformările instituţionale, în societăţile cu modernitate tendenţială,cum este şi cea românească, ele sunt supraîncarcate cu o varietate de funcţii începând de la cele de informare până la cele de mijloc de soluţionare problemelor cetăţeneşti.
Media, mai ales televiziunea nu funcţionează în raport cu priorităţile publicului sau pornind de la o categorie de public. Nici o televiziune din România nu-şi poate adjudeca un public anume, ci doar anumite coordonate sociologice ale acestuia. Ratingul nu vizează atât publicul specializat sau specific ci doar existenţa unei audienţe, indicator esenţial în obţinerea de publicitate.
Din cauza presiunii pieţii şi a urmăririi de către patronii media a obţinerii unui profit maxim, mass media din România se confruntă cu o criză a calităţii. Într-o societate aflată în tranziţie, cum este cea românească, nu există încă o piaţă media consolidată, funcţionabilă exclusiv pe principiile legii concurenţei şi calităţii. Procesul este uşor diferit de ţările cu tradiţie în mass media: în loc ca accentul să cadă pe publicul care pretinde o anumită calitate a actului mediatic se oferă articole sau formate adresate unui public interesat de ştiri şi evenimente cu impact predominant emoţional sau cu implicaţii directe asupra vieţii cotidiene. Are loc o tabloidizare a tuturor mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv a internetului.
- Spatiul public este unul paradoxal?
O societate democratică orientată prioritar către perfecţionarea mijloacelor democratice ajunge prin mecanisme economice şi comerciale să se confrunte cu mentalităţi, conduite şi acţiuni nedemocratice. Deci o societate cu tradiţii democratice seculare poate genera ea însăşi structuri nedemocratice. Mass-media se înscriu în acest trend prin folosirea lor în alte scopuri decât cele vizând susţinerea democraţiei.
Jürgen Habermas afirmă că societatea burgheză a cunoscut, datorită evoluţiei tehnologiei, dezvoltarea unei industrii culturale centrată pe divertisment, iar consecinţa a fost dominarea publicităţii comerciale, ceea ce s-a concretizat în limitarea dezvoltării democratice. S-a reţinut mai puţin această idee a paradoxului sferei publice în societatea burgheză devenită în timp societate de consum. Habermas o spune limpede. Fiind predominantă în societăţile moderne publicitatea nu mai acţionează pentru formarea opiniei publice. În schimb ea creează un consens fabricat sau determină raţionalizarea spaţiului public pentru interesele puterii politice, iar discuţia publică a opiniilor private este mult diminuată. Sfera publică devine astfel o înşelătorie.
3.Cum se vad agentiile de presa din Romania in aceasta perspectiva?
Nu vă pot răspunde la întrebare deoarece nu am studiat agenţiile de presă din România. Aş putea spune că impactul mediului asupra agenţiile de presă este foarte mare, o mare parte din ştiri sunt preluate de pe site-uri.
4. In cartea dumneavoastra vorbiti despre manipulare pe forumurile ziarelor online. Puteti detalia?
Studiul Manipularea pe forumurile ziarelor online examinează interactivitatea dintre presa online şi cititori, pentru a demonstra tendinţele de manipulare exercitate de către presă precum şi practica manipulării şi a dezinformării folosite de comentatorii de pe forumuri. Interactivitatea dintre cititor şi mass media online are loc pe forumuri de comentarii şi discuţii. Ziarele online devin mai atractive pentru că permit postarea şi accesarea de comentarii, imediat, sub impulsul lecturii. În ediţia printată a ziarului cititorul nu are posibilitatea de a comunica reacţia sa, dar are timp de reflecţie şi poate reveni asupra lecturii. Şi la ediţia online se poate reveni la opinia exprimată, poate fi corectată în dialogul cu ceilalţi sau chiar cu autorul articolului.
Forumurile online împlinesc anumite funcţii: informare, clarificare, dialog, comunicare, cunoaştere, interactivă, ludică. Este greu de descris toate aceste funcţii în cadrul unui articol. Trebuie subliniat că unele funcţii aparţin comunicării însăşi, pentru că orice forum este un cadru şi mijloc de comunicare.
Manipularea pe forumuri se distinge prin particularităţi determinate de caracteristicile lor sociale şi comunicaţionale. Comentariile şi dezbaterile pe forumuri evaluează conţinutul şi stilul articolelor, şi, în acelaşi timp, abordează şi alte subiecte.
Forumurile promovează o manipulare a opiniilor, a atitudinilor şi a comportamentelor de putere sau de influenţă din afara presei. Deşi sunt dezbateri între cititori, forumurile pot constitui un mijloc eficient de control din partea puterii politice, economice, mediatice, religioase etc.
Comentatorii de pe forum sunt calificate în aplicarea unor tehnici de manipulare provenind din diverse structuri organizaţionale.
Percepţiile autorilor afirmă o anumită nedumerire şi chiar respingere faţă de comentariile de pe forumuri. Indiscutabil, între autori şi cititori se manifestă, cel puţin pe anumite subiecte, un dezacord, afirmat direct sau implicit.
pe forumuri se promovează o manipulare a opiniilor, a atitudinilor şi a comportamentelor de putere sau de influenţă din afara presei. Deşi sunt dezbateri între cititori, forumurile pot constitui un mijloc eficient de control a presei din partea puterii politice, economice, mediatice, religioase etc. Unele dintre persoanele de pe forum sunt calificate în aplicarea unor tehnici de manipulare provenind din diverse structuri organizaţionale. De aceea important rămâne de a şti cât din viaţa reală şi cât din realitatea mediatică este conţinut în comentariile cititorilor.
- Avand in vedere acest continut, cui se adreseaza prezenta lucrare?
O carte despre mass-media este, de fapt, o carte despre starea actuală a societății. Instituții cu acţiune directă asupra unei diversități de publicuri, mass-media sunt un element intrinsec al organizării şi funcţionării mediului social.
Volumul include studii de exegeză despre mass-media şi cercetări proprii asupra unor teme ale comunicării de masă.
Cartea se adresează tuturor categoriilor de cititori interesate de mass-media
Reporter: Carmen Ionescu
Constantin Schifirneţ este profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. A coordonat timp de patru ani Şcoala Doctorală ,,Ştiinţele comunicării” din cadrul S.N.S.P.A. (2008-2012). De asemenea, a fost cercetător la Centrul de cercetări pentru problemele tineretului (1968-1990, 1994-2004), director în Ministerul Culturii (1990-1994) şi cofondator al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină ,,Dimitrie Cantemir”, al cărei decan a fost în perioada 1999-2002.
