Parlamentul European a aprobat astăzi bugetul UE pentru 2015 şi o suplimentare a celui pe anul în curs. Priorităţile legislativului au fost de a asigura suficienţi bani pentru facturile restante de la cei care lucrează la proiecte europene finanţate în statele membre. În acelaşi timp, planul de investiţii propus de Comisia Europeană, de peste 300 de miliarde de euro, va primi alocări din bugetul european şi de la Banca Europeană de Investiţii, constituindu-se în garanţii cu scopul atragerii de investiţii private. De altfel, preşedintele Jean-Claude Juncker afirma astăzi în plenul Parlamentului de la Strasbourg că are nevoie de contribuţiile statelor membre la Fondul European pentru Investiţii Strategice. El va reitera această solicitare mâine la summitul de la Bruxelles care mai are pe agendă şi situaţia din Ucraina.
Bugetul UE pentru 2015 promite mai mulţi bani pentru proiecte decât în 2014. Acesta prevede 145 de miliarde în angajamente şi 141 de miliarde în plăţi pentru anul viitor, precum şi o alocare suplimentară de peste 4 miliarde de euro pentru a plăti facturile restante din acest an. Priorităţile Parlamentului au fost să asigure sume suficiente de bani pentru a plăti facturile restante de la contractorii care au lucrat în statele membre la proiectele finanţate de UE. În acelaşi timp, eurodeputaţii au dorit să cadă de acord asupra unui plan detaliat privind plata tuturor facturilor restante acumulate şi să asigure finanţări pentru investiţii în domenii prioritare pentru UE, conform angajamentelor politice. La insistenţele Parlamentului, Comisia Europeană urmează să prezinte un plan prin care să rezolve problema facturilor neplătite care se ridică la peste 23 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2013 şi probabil va ajunge la 25 de miliarde de euro la sfârşitul acestui an, conform celor mai recente previziuni ale Comisiei. Aceasta înseamnă că statele membre au acceptat angajamentele politice, însă nu au mai plătit ceea ce datorau către cei care realizează proiectele. Bugetul UE pentru 2015 acordă cu 2% mai mulţi bani pentru proiecte decât cel din 2014 şi este suficient pentru a asigura cu 1% mai mult pentru plăţi, spun eurodeputaţii. Din această sumă, 88% se va cheltui în şi de către statele membre. 6% merge către politica externă, iar alte 6% vor fi folosite pentru administrarea instituţiilor UE.
Întregul buget reprezintă puţin mai mult de 1% din PIB al celor 28 de state membre. Trebuie menţionat şi faptul că planul de investiţii propus de către Comisia Europeană, condusă de preşedintele Jean-Claude Juncker, de peste 300 de miliarde de euro, va primi alocări din bugetul european şi de la Banca Europeană de Investiţii, constituindu-se astfel în garanţii, cu scopul atragerii de investiţii private. De altfel, preşedintele Jean-Claude Juncker afirma astăzi la Strasbourg în plenul Parlamentului că are nevoie de contribuţiile statelor membre la Fondul European pentru Investiţi Strategice pentru a finanţa proiecte. „S-au spus multe lucruri despre cum ar putea statele membre să contribuie la acest plan de investiţii. El s-ar putea autofinanţa, dar ar deveni mult mai puternic dacă statele membre ar contribui la el. Mai multe state au manifestat un potenţial interes. Aştept acum însă propuneri concrete la Consiliul European şi nu doar vorbe, vorbe, vorbe. Am nevoie de bani”, a insistat preşedintele Juncker. Totodată, şeful executivului comunitar a amintit că Ucraina, al doilea subiect de pe agenda reuniunii şefilor de stat şi de guvern ce va începe mâine la Bruxelles, are nevoie de 2 miliarde de euro. El afirmă că statele membre ar trebui să ofere mai mulţi bani către bugetul european, deoarece linia de credit pentru aceste ajutoare a fost redusă la un nivel extrem de mic şi dacă vor fi folosiţi toţi banii pentru Ucraina nu va mai rămâne nimic, spunea Juncker. Referitor la Ucraina, Consiliul European urmează să evalueze situaţia din această ţară şi să se concentreze asupra implicaţiilor crizei. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, afirmă în invitaţia lansată liderilor europeni pentru participarea la summit că situaţia din Ucraina rămâne o preocupare serioasă şi este nevoie de un mesaj politic în urma discuţiilor. Se aşteaptă ca liderii europeni să decidă noi sancţiuni la adresa Rusiei.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 decembrie)
