20 decembrie 1989, miercuri
Pe 20 decembrie au continuat relatările martorilor despre demonstrațiile din Timișoara, cu mai multe detalii. Brutalitatea represiunilor a crescut, ceea ce a șocat lumea întreagă. Se vorbea despre foarte mulți morți și răniți. Demonstrațile au izbucnit și în alte orașe, iar posturile de radio încercau să găsescă informații și să le verifice din surse credibile. Granițele fiind închise, acest lucru era extrem de dificil, singura modalitate de informare fiind prin intermediul legăturilor telefonice. Guvernele țărilor învecinate, în special cel din Ungaria, au încercat să afle cât mai multe date oficiale, însă responsabilii din Armata Română dădeau informații false, încercând în continuare să mușamalizeze amploarea acțiunilor.
Ceaușescu, întorcându-se din vizita sa în Iran, a ținut o cuvântare televizată în care încerca să găsească vinovați în afara țării. Între timp, posturile de radio au difuzat declaraṭii ale unor personalităṭi din diaspora. Oamenii politici din Europa au început să condamne oficial guvernul român, iar organizațiile internaționale au chemat populația orașelor din Germania ṣi Franța la mitinguri de protest ṣi solidarizare cu victimele din România. Astfel de mitinguri au fost ṣi la Praga, New York, Paris, Washington, München, Frankfurt, Berlin – relatau Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Oficialii NATO au condamnat ṣi ei represiunea violentă.
Radio Europa Liberă. Emisiunea Actualitatea Românească. Relatare telefonică de la un martor la demonstrațiile din Timișoara
„Sâmbătă spre duminică au devenit, au început să devină mai agresivi. Și tovarășul Moț și Bălan au încercat să-i liniștească. Aceștia au fost
huiduiți și dintr-un moment în altul, demonstrația a devenit o adevărată demonstrație revoluționară. Au început să scandeze: << Jos cu Ceaușescu!>>, <<Suntem flămânzi!>>, <<Haideți cu noi!>>, <<Ceaușescu – PCR, libertate unde e?>>. Populația a devenit agresivă, a început să spargă vitrinele, să ardă, să distrugă lucrurile, de fapt, care sunt în cantitae minimă în aceste magazine. Nenorocirea a durat până spre duminică, 17 decembrie. (…)
O mașină de pompieri, venită în ajutor, de fapt trimisă să împrăștie demonstranții, a fost răsturnată în cîteva minute. Deci acest lucru era duminică pe la 12:00. Lumea a deveit și mai îndârjită, demonstrația a luat dimensiuni incredibile pentru noi, românii. Era ceva minunat! Românii se apărau, românii își cereau drepturile într-un mod organizat, masiv!
Pe la două, din păcate, a apărut armata. Aceasta a încercat să oprească diferite căi de acces spre centru dinspre Piața… dinspre Fabric, dinspre cartierele studențești. La început a fost ca o joacă de copii: când soldații se retrăgeau, când demonstranții înaintau, era ceva care nu prevestea ce se va întâmpla. Pe la unu începuseră să vină tancuri care curgeau spre centru și am impresia, spre Consiliul Județean, dar și-au făcut loc ușor printre populație, fără să rănească pe nimeni.
Pe la două-trei, din păcate, a început agresivitatea armatei, au început cu amfibii să intre în populație, au început să atace oamenii cu baioneta și cu patul puștii. Tancuri au trecut peste mașini, le-au sfărâmat, au trecut peste cel puțin patru copii, după cum am auzit eu, am văzut femei strivite, femei bătrâne care n-au putut să fugă, strivite de tancuri și amfibii. Luase totul o turnură dramatică, dar lupta devenise deja îndârjită, foarte îndârjită! Peste tot, de pe la ora patru, se auzeau împușcături, pocnete, care nu puteau să fie decât înmpușcături, deoarece lângă Spitalul județean curgeau salvări și mașini, claxonând, cărând morți și răniți. Câți or fi fost, nu se va ști poate niciodată!
Seara, la ora 8:00, mă aflam într-o coloană de demonstranți care a fost oprită de armată; coloana era condusă de un purtător al steagului românesc. Se scandau lozinci, se cerea libertate, se cerea <<Jos Ceaușescu!>>, se cerea mâncare, se striga <<Haideți cu noi!>> Era o atmosferă revoluționară, ca din cărțile noastre de istorie! Armata a oprit coloana, a cerut să se retragă, deoarece, dacă nu se vor retrage, va trebui să tragă. Nimeni n-a crezut. S-a strigat: <<Cum să tragă în popor? Armata este doar pentru dușman…>> Femei au strigat că bărbații lor sunt în armată și nu-și închipuie că bărbații lor vor împușca femeile. Erau copii de 14, de 15, de 12 ani pe acolo… Nimeni n-a crezut că se… Era o liniște plină de optimism. (…) Dintr-o secundă în alta, au început să răpăiască mitralierele și puștile. În cîteva secunde am văzut în fața mea cel puțin 30-40 de răniți și morți, răniți grav, deoarece nu s-au mai ridicat. A fost un moment de stupefacție! Lumea a încercat să se retragă, numai miile din spate înaintau și strigau lozinci, așa că coloana, spre mirarea noastră, a fost lăsată să treacă, trecând spre centru cu miile. (…) Lumea spunea că și cei răniți, chiar dacă vor supraviețui, sunt oameni morți, deoarece Ceaușescu, pentru salvarea socialismului său pe care numai el îl înțelege, va omorî milioane de oameni dacă va fi necesar. Din păcate cam așa se întrevede în momentele actuale. (…)
Puștile și mitralierele au răpăit până dimineața la patru. Sute, sute de răniți și de morți au fost duse în spitalele înconjurătoare. (…) Spre patru, multă lume s-a retras, au fost foarte mulți morți, peste tot era sânge, grămezi, morți, era incredibil! A doua zi dimineața orașul era relativ liniștit, dar peste tot erau tancuri, soldați, milițieni. Erau mii de oameni care erau înmărmuriți, împietriți, decepționați de turnura pe care o luase revoluția pașnică. Au sperat și ei că poate vor reuși să câștige un pic de libertate, tot pe căi pașnice, cum au reușit popoare din est, ca Cehoslovacia, Bulgaria, care n-au trebuit să verse atâta sânge.”
Reuter/Belgrad. Ora 1:43
„De cînd forțele Securității au intervenit cu tancuri și elicoptere împotriva demonstranților anti-guvernamentali, au fost uciși până la 2000 de oameni. Tanjug a spus că sunt rapoarte neconfirmate potrivit cărora până la 2000 de bărbați, femei și copii au fost uciși în timpul ciocnirilor.”
Vocea Americii. Buletin de știri. După ora 21:00. (Redactori Adriana Melnic și Horia Pușcașu)
Potrivit deputatului Mihai Munteanu din Moldova Sovietică, manifestații de protest au avut loc în câteva orașe din România, în urma ciocnirilor de la Timișoara dintre demonstranții și unități militare. Mihai Munteanu, care reprezintă Moldova Sovietică în Congresul Deputaților Poporului, a declarat ziariștilor la Moscova că relatarea se bazează pe informațiile primite, în cursul unor convorbiri telefonice cu cetățeni aflați în România. Deputatul a relatat că manifestații au avut loc la Arad și Iași.
Radio Moscova a anunțat în cadrul emisiunii în limba română că, potrivit martorilor oculari, demonstrații au avut loc la Arad, Oradea și Brașov.”
Vocea Americii. Transmisi directă a lui Bodor Pál din Budapesta, difuzată seara.
„Se anunță din zona de frontieră a Nădlacului focuri de armă. Patru tineri sosiți în Ungaria, pe valurile Mureșului, printre care trei români, susțin că în județele Arad, Timiș și Caraș-Severin ar fi avut loc spargeri la câteva depozite de armament, iar tinerii din Arad, Sînnicolaul Mare și Jimbolia s-ar fi organizat în grupe de autoapărare. Nu avem, desigur, nici o confirmare a acestor știri. Granița a fost din nou ermetic închisă. (…)
Recent au sosit noi vești privind o manifestație care ar fi avut loc astăzi la Arad. Așteptăm noi vești.”
Vocea Americii. Buletin de știri, seara. Prezentat de Șerban Deșliu și Valeriu Stela
Radio Europa Liberă. Ora 23.30. Corespondență telefonică Adriana Combeș, Paris.
„Dacă la început ziariștii se arătau extrem de prudenți în ceea ce pivește amploarea manifestațiilor, durata lor, și mai ales amploarea represiunii, spre deosebire de prima zi, astăzi toate buletinele de știri concordă: vorbesc despre sute, dacă nu – uneori – despre mii de morți , femei, bărbați și copii, împușcați sau striviți de tancuri.”
Radio Budapesta. Emisiunea Lumea știrilor. Realizator: Zoltán Tamássy
„Locțiitorul șefului Statului Major general al Armatei Române a anunțat că la forțele armate de acolo se desfășoară instrucția obișnuită; numai la Timișoara și în împrejurimi s-a ordonat starea de alertă. General-locotenentul a afirmat, în schimb, că acest lucru asigură siguranța cazărmilor pe care trupele nu le-au părăsit. Ofițerul superior a declarat toate astea Șefului Statului Maior al armatei populare maghiare, Borits László, care i-a cerut clarificări telefonic.”
Radio Europa Liberă. În jurul orei 14:30. Informație transmisă de Doina Alexandru.
„Agenția Tanjug relatează că în România a fost decretată treapta cea mai înaltă de alertă. În gări pot fi văzute grupuri de tineri echipați cu ranițele în spate pentru mobilizare. Potrivit aceleiați agenții, Securitatea a înconjurat hotelul Ambasador din capitală, a cărui fațadă a fost distrusă, se pare, de o explozie.”
Radio Europa Liberă. Vasile Fluțar: apel către armată
”Frați ostași ai Armatei Române, vă vorbesc în calitate de fost ofițer de grăniceri, în calitate de fost procuror pe sectorul de frontieră cu Ungaria și Uniunea Societică. În prezent vă vorbesc în calitate de președinte al comitetului Român pentru Drepturile Omului, filiala Ungaria. Comitetul Român pentru Drepturile Omului vă adresează următorul apel:
<< Frați ostași! De-a lungul milenarei și zbuciumatei noastre istorii, armata română s-a acoperit de glorie și vitejie. Frați ostași, trebuie să știți că slujiți o dictatură înrăită, slujiți un despot nevrednic a purta nume românesc! Slujiți un călău sadic care are mâinile și conștiința stropite cu sângele propriului popor! (…) Ați jurat, cu mâna dreaptă pe tricolorul sfânt al partiei să apărați poporul român și nu interesele meschine și murdare ale familiei dictatoriale. Nu vă ucideți frații care-și cer pe cale pașnică cele mai elementare drepturi și libertăți umane. Frați soldați, gradați, subofițeri și generali, refuzați să executați dispozițiile criminale ale regimului dictatorial impus de doctrina comunistă! A nu executa ordinele de a trage în oameni, în frații noștri, înseamnă suprema dovadă de cel mai arzător și înălțător patriotism. Aceasta este adevărata dragoste de țară și nație! (…)
Profesoara Doinea Cornea, poeții Ana Blandiana, Dan Deșliu, Mircea Dinescu și alții, s-au opus și se opun cu toată energia contra întunericului communist. Preotul reformat Tőkés László, simbol al luptei contra comunismului, simbol al bărbăției și curajului, simbol al demnității, cu toată opresiunea și cu toată represiunea care a fost dezlănțuită împotriva lui, continuă lupta, nu îngenunchează.>>”
Vocea Americii. Buletin de știri. Ora 20:00. Comentarii de Valeriu Sela.
„Astăzi, cu o oră în urmă, la întoarcerea sa din Iran, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o cuvântare radiotelevizată, în care s-a referit la evenimentele de la Timișoara pe un ton vehement, afirmând că nici el, personal, nici forțele de intervenție nu sunt răspunzătoare de regretabilele desfășurări petrecute în absența sa. Este prima oară că se vorbește oficial, în România, despre evenimentele din Timișoara. (…) Nicolae Ceaușescu a declarat că este vorba despre cercuri străine țării, instigatoare, înverșunate împotriva poporului român. Vorbitorul a susținut că poporul român trebuie să apere cu arma în mână cuceririle sale, împotriva tuturor dușmanilor săi.”
Vocea Americii. Ora 20:00 Corespondență de la Budapesta, comentariu de Bodor Pál.
„… domnia sa a vorbit de legătura strânsă dintre bandele huliganice și cercuri imperialiste, antinaționale, iredentiste, șovine și de spionaj din diferite țări. Scopul acestor cercuri, susținea tot Ceaușescu, este de a provoca dezordinea, destabilizarea politică și economică a României și, evident, dezmembrarea teritorială a țării.
Președintele României a susținut că aceste acțiuni au fost din timp și bine pregătite și, nu întâmplător, postul de Radio Budapesta a întreprins o campanie vastă împotriva României. Domnia sa a trimis, desigur, la pericolul dominației străine, al revizionismului, la periclitarea integrității teritoriale, a suveranității și unității țării. În termeni în care nu se prea mai aud în nici o țară din Europa Centrală și Răsăriteană, domnul Ceaușescu a elogiat cuceririle socialismului.
BBC. Comentariul lui Cristofor Mureșanu.
„…iată din nou, președintele Ceaușescu în fața unui moment grav al istoriei domniei sale și a istoriei României moderne, nu reușește să se adreseze chestiunilor care sunt într-adevăr importante, vorbește ca întotdeauna, ca și cînd alții ar fi vinovați de situație, ca și cînd străinii ar fi provocat.”
Reacții din diaspora la evenimentele din Timișoara
Vocea Americii. Interviu acordat de Eugen Ionescu corespondentului de la Paris, Radu Portocală. Difuzat seara.
„Sunt îngrozit. Eu cred că a pierdut partida Ceaușescu! Si-a dat seama că România nu-l iubește și atunci e un fel de răzbunare odioasă; se răzbună pe lumea întreagă! (…) Sunt niște criminali și niște canalii și niște idioți cai care au hotărât să tragă! Sunt trei: Ceaușescu, Elena și băiatul lor, care este un smintit și de neiertat!”
Vocea Americii. Declarația pictorului Eugen Mihăescu, transmisă prin telefon de la New York
„Ce pot să spun? Că e un masacru ce s-a întâmplat acolo. Este ceva fără precedent! (…) Este o crimă nemaipomenită, vuiește toată Europa și cred că până la urmă va ieși adevărul la lumină. Eu sunt mândru că în sângele meu curge și o parte de sânge ardelean și totdeauna Ardealul a fost fruntea!
Vocea Americii. Declarația poetului Andrei Codrescu
„Brutalitatea regimului Ceaușescu a revoltat întreaga lume! Nici în Uganda nu s-au măcelărit copiii! Ceaușescu a pierdut și respectul celor mai aspriți comuniști. Este un terorist! Eu cred că se vede începutul sfârșitului la noi! Ceaușescu nu poate să supraviețuiască singur, disprețuit de popor, izolat de lumea civilizată, el nu poate să încuie la nesfârșit poporul într-un lagăr de sârmă ghimpată, lumea lui a trecut!”
