Motto: „Schimbările din viață ajută viitorul să ne invadeze prezentul”- Alvin Toffler
„O nouă civilizaţie este pe cale de apariţie în vieţile noastre, şi peste tot oamenii orbi încearcă s-o oprească. Această civilizaţie nouă aduce cu sine noi tipuri de familie, alte stiluri de muncă, de iubire şi de viaţă, o nouă economie, noi conflicte politice şi, dincolo de toate acestea o conştiinţă modificată. Elemente ale acestei civilizaţii noi există de pe acum. Milioane de oameni îşi acordă vieţile cu ritmurile de mâine. Alţii, îngroziţi de viitor, preferă fuga disperată şi zadarnică în trecut şi încearcă să restabilească lumea muribundă care le-a dat naştere. Zorile acestei noi civilizaţii sunt cel mai exploziv fenomen din cursul vieţilor noastre.” (Alvin Toffler, „Al treilea val”, 1980)
Joi, 4 octombrie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea scriitorului şi futurologului american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, cunoscute în întreaga lume (”Şocul viitorului”/1970, ”Al treilea val”/1980, ”Puterea în mişcare”/1990, „Război şi antirăzboi”/1995, „Crearea unei noi civilizaţii”/1995, „Avuţia în mişcare”, Alvin şi Heidi Toffler/2006). Alvin Toffler s-a născut la New York, Statele Unite ale Americii, și a crescut în Brooklyn, a fost fiul lui Rose (Albaum) și a lui Sam Toffler, un călugăr, ambii imigranți evrei din Polonia. A avut o soră mai mică. Toffler a absolvit Universitatea din New York, ca licenţiat în limba engleză în 1950, însă a fost concentrat mai mult pe activismul politic decât pe note. A întâlnit-o pe viitoarea sa soție, Adelaide Elizabeth Farrell (zisă „Heidi”), la un curs de lingvistică. Fiind studenți radicali, ei s-au hotărât să nu mai susţină examenul de licenţă și s-au mutat în Vestul Mijlociu, unde s-au căsătorit la 29 aprilie 1950. Singurul copil al cuplului, Karen Toffler (1954-2000), a murit la vârsta de 46 de ani după mai mult de un deceniu în care a suferit de sindromul Guillain-Barré (boală neurologică rară). Alvin și Heidi Toffler au petrecut următorii cinci ani în Detroit, ca lucrători într-o fabrică de confecţii, pe linii de asamblare, studiind zilnic producția de masă industrială. Acest studiu le-a fost util pentru elaborarea viitoarelor lucrări ştiinţifice. Seara, Alvin scria poezie și ficțiune, dar şi-a dat seama că nu era talentat, aşa că a renunţat să mai scrie. Biografia lui Alvin Toffler va rămâne strâns legată de oraşul Detroit, care a fost pentru o perioadă îndelungată cel mai important centru industrial din lume şi unde aveau să se manifeste premisele unei noi ordini mondiale. Experiența practică a lui Alvin Toffler l-a ajutat să obțină o poziție la un ziar susținut de un sindicat, cu biroul la Washington, în 1957, apoi trei ani a fost corespondent al Congresului și al Casei Albe pentru un cotidian din Pennsylvania. Soţii s-au întors în New York în 1959, când revista „Fortune” l-a invitat pe Alvin sa devină jurnalist în domeniul afacerilor şi a managementului. După ce a părăsit revista „Fortune”, în 1962, a început o carieră independentă, scriind articole pentru reviste academice. Toffler a fost consultant la companii precum IBM, IT&T, Xerox, dar şi pentru comunităţile militare şi de spionaj din lume, motiv pentru care a ţinut să popularizeze ideea că ritmul rapid de dezvoltare a tehnologiei, în general, şi a computerelor, în mod special, va deveni o forţă perturbatoare a dezvoltării societăţii, afectând relaţiile dintre oameni, acestea urmând să devină tot mai efemere, oamenii şi ideile urmând a se epuiza din ce în ce mai repede. Alvin Toffler, este una dintre cele mai influente voci din domeniul afacerilor şi din cel intelectual. Odată cu publicarea primei sale lucrări, „Şocul viitorului”, Toffler a creat o nouă disciplină, futurologia, bazată pe studiul schimbării şi pe impactul pe care aceasta îl are asupra afacerilor şi culturii. Graţie lui Toffler, futurologia este considerată în prezent ştiinţa care defineşte forţele şi tendinţele care modelează viitorul în economia actuală, bazată pe informaţii.
La mijlocul anilor ’60, Toffler a început cinci ani de cercetări asupra a ceea ce urma să devină „Şocul viitorului”, publicat în 1970. A vândut peste 6 milioane de exemplare în întreaga lume, potrivit New York Times, şi peste 15 milioane copii conform site-ului web al lui Toffler. În această carte a sintetizat numeroase fapte din toate colțurile lumii şi a concluzionat că prin convergența științei, a capitalului și a comunicațiilor se va produce o schimbare rapidă ce va creea o societate cu totul nouă. Previziunile sale despre consecințele acestei convergenţe asupra culturii, familiei, guvernului și economiei au fost remarcabil de precise. El a prevăzut dezvoltarea clonării, popularitatea și influența calculatoarelor personale și inventarea internetului, a televiziunii prin cablu și a telecomunicațiilor. Alvin Toffler a popularizat expresia „supraîncărcarea informațională”. Avertizările sale pot părea sumbre pentru cititori, acesta avertizând că oamenii și instituțiile care nu au reușit să țină pasul cu schimbarea se vor confrunta cu ruinarea. Totuşi, el a fost printre primii autori care au recunoscut importanţa cunoașterii, nu a muncii sau a materiilor prime, sugerând ca aceasta va deveni cea mai importantă resursă economică a societăților avansate. Toffler a publicat 13 cărți și a câștigat numeroase premii şi onoruri, inclusiv un premiu pentru întreaga carieră, acordat în 2005 de către Societatea Americană a Jurnaliștilor și Autorilor. El și soția lui au format „Toffler Associates”, o companie globală de prognoză și consultanță, cu sediul inițial la Manchester, Massachusetts, în 1996. Alvin Toffler deţine diplome onorifice în literatură, drept, ştiinţe, şi management de la Universitatea Keio din Japonia. În ultimii ani, unii critici au declarat că Alvin Toffler a greșit foarte mult în previziunile sale. Shel Israel, un autor și comentator care scrie despre mass-media socială pentru „Forbes”, a avut o problemă cu Toffler în 2012 pentru că acesta ar fi pictat „o imagine a unor oameni izolați și deprimați, tăiați de intimitatea umană”, o imagine mult diferită de realitatea modernităţii. Totuşi, răspunsul lui Toffler a fost la obiect: acesta a explicat că, încă de la început el s-a orientat pe întelegerea fenomenelor generale, acceptând că detaliile şi nuanţele dezvoltării sociale ar putea să fie complet diferite. Toffler a inventat termenul „șocul viitorului” pentru a se referi la ceea ce se întâmplă cu o societate atunci când schimbarea se întâmplă prea repede. El a continuat tema în cartea ”Al treilea val”, în 1980. În timp ce descrie primul și al doilea val ca revoluțiile agricole și industriale, „al treilea val”, o frază pe care a inventat-o, reprezintă actuala informație, revoluția bazată pe calculator. În 1990 a scris „Puterea în mişcare”, de asemenea, cu ajutorul soției sale, Heidi. Ampla bibliografie a lui Alvin Toffler cuprinde şi o carte intitulată „Consumatorii de cultură”, apărută încă din timpul administraţiei Kennedy. În această lucrare Toffler a lansat ideea că opţiunea membrilor societăţii moderne pentru un anumit tip de creaţii artistice le consolidează individualitatea, protejându-i contra uniformizării şi dezumanizării. Autorul observă, de asemenea, că aristocraţiile financiare nu se manifestă neapărat şi ca nişte elite culturale, amintind de faptul cum în America secolului XIX actorii teatrelor ambulante erau persecutaţi de poliţie în rând cu vagabonzii. Ultima carte a lui Alvin Toffler este „Avuţia în mişcare” (2006) şi descrie noile oportunităţi de dezvoltare economică apărute în societatea de tip „al treilea val”. Ideile lui Alvin Toffler, au avut efecte surprinzătoare şi asupra evoluţiilor din cultura sfârşitului de secol. Toffler și-a exprimat multe dintre ideile sale în cadrul unui interviu acordat corporației australiene de radiodifuziune, în 1998. Între câteva dintre opiniile sale, el a spus că „societatea are nevoie de oameni care să aibă grijă de vârstnici și care știu să dea dovadă de compasiune și onestitate. Societatea are nevoie de oameni care lucrează în spitale, iar societatea are nevoie de tot felul de abilități care nu sunt doar cognitive, sunt emoționale, bazate pe afecţiune. Opiniile sale despre viitorul educației, au fost relatate în cartea Şocul viitorului”. Unul dintre cele mai renumite citate ale sale este: „Analfabeţii secolului 21 nu vor fi cei care nu ştiu să citească şi să scrie, ci aceia care nu pot să înveţe, să se dezveţe şi să înveţe din nou”.
Mai mulţi lideri mondiali, printre care ultimul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul secretar general al partidului comunist chinez Zhao Ziyang, s-au declarat inspiraţi de scrierile sale şi chiar l-au consultat în anii 1980. Scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler, a decedat la 27 iunie 2016, în Los Angeles, la vârsta de 87 de ani.
Previziunile lui Alvin Toffler pentru următorii 40 de ani au făcut înconjurul internetului în 2010, atunci când au fost lansate de „Toffler Associates”:
– femeile vor dispune de o putere de decizie fără precedent, vor ocupa tot mai multe posturi importante, procentul femeilor aflate în posturi de conducere urmând să atingă un nivel de neimaginat;
– migraţia musulmană către Occident se va amplifica, iar mersul la birou nu va mai fi de actualitate;
– multe dintre previziunile lui Alvin Toffler, referitoare la rapiditatea transmiterii de informaţii, acceptarea mariajelor homosexuale şi accelerarea ritmului de producere a catastrofelor ecologice, s-au adeverit în anii care au urmat;
– Africa de Sud va beneficia de o creştere economică susţinută, în timp ce Orientul Apropiat va deveni „un amestec de religii, mişcări religioase şi etnii”, se afirmă în studiul realizat de Toffler Associates, un cabinet de consultanţă înfiinţat de scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler;
– Alvin Toffler a declarat că ştiinţa şi tehnologia se vor dezvolta într-un ritm atât de rapid, încât cei mai mulţi oameni nu vor putea să „digere” acest aflux de informaţii şi vor fi tentaţi să se „deconecteze” de la acest ritm de viaţă mult prea trepidant;
– pentru următoarele patru decenii, Alvin Toffler afirmă că un număr tot mai mare de oameni îşi vor cultiva propriile legume şi îşi vor produce singuri alimentele, pentru a depinde tot mai puţin de marii producători şi distribuitori din industria alimentară;
– internetul de mare viteză va deveni o veritabilă normă în domeniu, iar videoconferinţele, devenite deja o practică curentă în zilele noastre, le vor permite angajaţilor din viitor să nu mai meargă la birou şi să lucreze din orice colţ din lume;
– doar câteva ţări vor mai fi considerate în viitor „state poliţieneşti” – în principal Coreea de Nord şi Iran;
– China îşi va consolida statutul de putere economică majoră, se va alia cu Brazilia şi cu India pentru a influenţa ratele de schimb ale monedelor, dar şi cu Venezuela şi cu câteva state africane pentru a-şi asigura necesarul energetic;
– Statele Unite ale Americii vor depinde de China pentru a se aproviziona cu şapte metale rare, indispensabile pentru fabricarea unor bunuri de larg consum, dar şi a unor dispozitive şi produse specifice, precum radarele, armamentul, instalaţiile eoliene şi automobilele hibrid;
– dezvoltarea unor forme alternative de energie va crea „perdanţi într-o lume post-hidrocarburi”, precum Arabia Saudită, Iran, Irak, câteva state din zona Golfului Persic, dar şi Rusia şi Venezuela;
– Creştinismul se va extinde în ţările din emisfera sudică, iar musulmanii vor emigra în număr mare către ţările din Occident;
– schimbările climatice vor genera o serie de conflicte, iar topirea gheţarilor va conduce la descoperirea unor noi zăcăminte minerale şi petroliere. Creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor va provoca o deplasare masivă a populaţiei din zonele de coastă;
– fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va conduce la creşterea de patru ori pe plan mondial a cheltuielilor totale cu pensiile şi cu îngrijirile acordate persoanelor în vârstă, iar sistemul american al asigurărilor de sănătate va înceta să existe în forma sa actuală;
– Rapiditatea cu care vor fi transmise informaţiile va determina omenirea să intre în era „petabyte-ului”, o unitate de măsură de stocare şi de putere informatică superioară deja mult uzitatului gigabyte
Autor: Luminiţa Roman
Surse:
en.wikipedia.org/wiki/Alvin_Toffler
„The New York Times”
Alvin Toffler – „Al treilea val” – Ed. Antet şi LUCMAN
Alvin Toffler – „Şocul viitorul”, Ed. Politică, 1973
Alvin Toffler – „Puterea în mişcare”, Ed. Antet
www.academia.edu
www.historia.ro
www. evz.ro
articol „Alvin Toffler şi Al Treilea Val” – Marcel Gherman
