Anunţul făcut de cancelarul Germaniei privind viitorul său la conducerea formaţiunii CDU şi a guvernului federal generează un val seismic în politica germană, cu implicaţii importante şi în plan european. „Este sfârşitul pentru Angela Merkel: Astăzi deschidem un nou capitol”, titrează La Libre Belgique şi comentează că, în urma înfrângerii la alegerile locale din landurile Hesa şi Bavaria, cancelarul iese slăbit în faţa propriului partid şi a aliaţilor. Angela Merkel va părăsi preşedinţia partidului ei creştin-democrat în decembrie şi nu va mai candida pentru încă un mandat de cancelar, cel actual expirând în 2021. „Până acum, Merkel spunea că cele două funcţii trebuie deţinute de aceeaşi persoană”, însă „după toate aparenţele, ea şi-a schimbat părerea”, notează La Libre Belgique. „Merkel anunţă că nu îşi va alege un succesor”, scrie Le Soir, care aminteşte că şefa guvernului federal susţine că „faza de căutare a unui înlocuitor este plină de posibilităţi, ceea ce este bine, deoarece nu am mai avut-o de 18 ani”. Experţi consultaţi de CNN comentează anunţurile făcute de Angela Merkel, arătând că pe viitor „Germania se va uita mai mult spre interior. Va fi o implicare mai redusă a Germaniei în dezbaterile-cheie ale Europei. Va fi dureros mai ales pentru preşedintele Franţei, care miza pe sprijinul Angelei Merkel pentru proiectele sale extinse privind reforma Europei”.
Comentând rezultatul alegerilor prezidenţiale din Brazilia, unde Jair Bolsonaro a fost ales președinte, Le Monde titrează: „Brazilia virează spre extrema dreaptă”. „Promiţând să schimbe destinul Braziliei, candidatul extremei dreapta a fost ales lejer preşedinte. Într-o țară minată de o violență record, de marasmul economic, o corupție endemică și o criză acută în clasa politică, Jair Bolsonaro a reușit să se impună ca omul forte de care Brazilia are nevoie. Apărător al familiei tradiționale, el a primit sprijinul crucial al puternicelor biserici evanghelice și a indignat, prin declarațiile sale exagerate, o bună parte a persoanelor de culoare, femeilor și membrilor comunității LGBT”, comentează Le Monde. Într-un editorial intitulat „Constituţia deasupra tuturor”, publicaţia braziliană Folha comentează că, deşi în discursul victoriei a jurat să respecte Constituţia, democraţia şi libertăţile civile, preşedintele ales a demonstrat în numeroase rânduri că – cităm – „ignoră elementele esenţiale ale coexistenţei democratice, precum respectul faţă de instituţiile statului, protecţia minorităţilor şi compromisul faţă de puncte de vedere diferite. Totodată a demonstrat că ignoră rolul unei prese libere în societăţile moderne”, comentează Folha.
Noi date apar în scandalul uciderii unui ziarist saudit în consulatul ţării sale din Istanbul. „Marea Britanie ştia de complotul răpirii şi rugase Arabia Saudită să renunţe la planuri”, scrie The Daily Express. „Surse apropiate jurnalistului saudit asasinat au declarat că Jamal Khashoggi urma să dezvăluie detalii legate de armele chimice folosite de Arabia Saudită în Yemen. Vestea survine în timp ce surse ale serviciilor de informaţii au dezvăluit că Marea Britanie a fost prima ţară care fusese pusă în gardă pe tema complotului cu trei săptămâni înainte de intrarea jurnalistului în consulatul saudit din Istanbul”. Potrivit serviciilor britanice de informaţii, citate de The Daily Express, „un membru din anturajul regal saudit a ordonat răpirea jurnalistului problematic şi readucerea lui în Arabia Saudită, însă ordinele nu au venit direct din partea Prinţului Moştenitor Mohammad bin Salman şi nu se ştie dacă el era la curent cu aceste ordine”.
Rămânând în zona Orientului Mijlociu, presa din Turcia aminteşte că a mai rămas puţin timp până la data la care intră în vigoare cel de-al doilea pachet al sancţiunilor americane la adresa Iranului, însă autorităţile de la Teheran spun că nu au motive de îngrijorare. Habertürk scrie că: „Prim-vicepreședintele Iranului, Eshaq Jahangiri, a arătat că preţul petrolului a crescut de la 30 la 80 de dolari barilul şi a precizat că, şi în cazul în care exportul zilnic de petrol al ţării sale va scădea la un milion de barili, Teheranul va obţine aceleaşi venituri ca anii trecuţi. Responsabilul iranian a spus că exporturile ar putea înregistra o scădere de câteva mii de barili pe zi, însă nu este semnificativ”. Pe de altă parte, Eshaq Jahangiri a subliniat că „zvonurile potrivit cărora SUA ar fi dorit să compenseze lipsa petrolului iranian printr-o creştere a exportului Arabiei Saudite şi a altor ţări sunt doar propagandă”, mai scrie Habertürk, amintind că noile sancţiuni care vizează domeniul petrolier din Iran intră în vigoare pe 5 noiembrie.
Şi tot din presa de limbă turcă reţinem că la Istanbul a fost inaugurat un nou aeroport, care potrivit preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan va fi cel mai mare din lume în momentul în care toate facilităţile vor fi definitivate. Potrivit Hürriyet, şeful statului turc a fost prima persoană care a coborât oficial pe aeroport şi a cumpărat primul bilet. Noul aeroport se va numi Istanbul, a arătat preşedintele Erdoğan, care a subliniat: „Istanbul este cea mai valoroasă marcă a ţării noastre. Am pus numele Istanbul celei mai de preţ opere pe care am realizat-o în acest oraş de o valoare inestimabilă”. Ceremonia de deschidere a avut loc în ziua în care Turcia marchează cea de a 95-a aniversare a Republicii, mai aminteşte Hürriyet. Vechiul aeroport, numit Atatürk, va continua să funcţioneze în paralel, însă va fi restrâns, iar cea mai mare parte din zonele sale acoperite vor fi transformate în spaţii de târguri şi expoziţii.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
