„Statele Unite reimpun sancțiuni controversate pentru a obliga Iranul să renunţe la programul său nuclear”, titrează Le Soir. În ciuda protestelor aliaților europeni ai Washingtonului, precum și ale Chinei și Rusiei, luni intră în vigoare a doua tranșă de sancţiuni care blochează accesul pe piața americană țărilor sau companiilor care vor continua să cumpere petrol iranian sau să facă tranzacţii cu băncile din Iran. Totuși opt țări vor fi autorizate să continue să cumpere petrol iranian timp de cel puțin încă șase luni, detaliază ziarul belgian. Vor fi „cele mai punitive sancţiuni” impuse până acum acestei ţări, a avertizat vicepreşedintele american Mike Pence, explicând că Washingtonul vrea să arate că activitatea nocivă a Iranului în regiune şi în lume nu va mai fi tolerată şi că aşteaptă din partea Teheranului o „schimbare de comportament pe care lumea o speră de mulţi ani” scrie The Hill. Orientul Mijlociu îşi ţine respiraţia, aşteptând reacţia Iranului, observă Jerusalem Post, după ce duminică, potrivit Reuters, mii de protestatari iranieni au scandat pe străzi „Moarte Americii”. Pe plan economic, sancţiunile nu vor alimenta o creştere globală a preţurilor la petrol, consideră Wall Street Journal, explicând că, deşi anticiparea sancțiunilor americane a dus luna trecută la creșterea prețurilor, cantitatea de țiței care a fost pompată pentru a înlocui oferta Iranului, dar şi o scădere a cererii din cauza încetinirii economiei globale ar putea împinge preţurile din nou în jos.
În Statele Unite „neliniştea se intensifică în ultimele zile de campanie electorală, în timp ce alegătorii se pregătesc să dea verdictul faţă de politica lui Trump”, observă Washington Post. Însă chiar dacă aceste alegeri de la mijloc de mandat sunt văzute ca un referendum cu privire la primii doi ani de administraţie Trump, verdictul ar putea fi unul amestecat, consideră Wall Street Journal, explicând că opţiunile alegătorilor sunt împărţite între republicani, care şi-ar putea menţine controlul în Senat şi democraţi, care ar putea câştiga majoritatea în Camera Reprezentanţilor. O „campanie tumultuoasă”, marcată de conflicte rasiste şi identitare, conchide New York Times, observând că în ultimele săptămâni de campanie, preşedintele Trump a lansat atacuri necruţătoare împotriva imigraţiei şi a dreptului la cetăţenie prin naştere, legând, fără date concrete, criminalitatea de imigraţie şi amplificând teorii ale conspiraţiei cu privire la o caravană de migranţi din America Latină. “Votați cu republicanii sau Statele Unite vor fi invadate”, a ameninţat Donald Trump sâmbătă, la un miting electoral, notează Le Soir. Ziarul belgian comentează că „sosirea unor hoarde de criminali veniți din America Centrală” alături de ameninţarea că „o victorie a democraţilor ar grăbi instaurarea socialismului în Statele Unite” reprezintă „argumentele finale ale preşedintelui Trump pentru a salva majoritatea republicană”.
Problema migraţiei este spinoasă şi pentru Europa. Deşi Comisia Europeană atenţionează că “migraţia este o provocare globală în care numai soluţiile şi responsabilitatea globală, vor aduce rezultate”, Polonia şi Republica Cehă urmează exemplul Ungariei şi Austriei şi se retrag din pactul ONU pentru migraţie, scrie Irish Times. Chiar dacă acordul nu este obligatoriu şi permite statelor să aibă propria lor politică referitoare la migraţie, trasând doar un set de norme privind protecţia şi integrarea migranţilor şi modalităţi de a-i ajuta pe aceşti oameni să se întoarcă acasă, „guvernele populiste” din Europa Centrală atacă acordul chiar înainte de a fi semnat, comentează ziarul irlandez.
Un nou semn de ascensiune a extremei drepte în Europa a venit duminică din Franţa, unde, potrivit unui sondaj de opinie, formaţiunea condusă de Marine Le Pen este creditată cu prima poziţie în perspectiva alegerilor europene, devansând formaţiunea preşedintelui francez, Emmanuel Macron, constată The Independent. Este un indiciu suplimentar că la viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai 2019, se va da o bătălie majoră între partidele de centru, partidele pro-europene, precum cel al preşedintelui Macron, şi formaţiunile de extremă-dreaptă, care doresc să stopeze imigraţia şi globalizarea, conchide cotidianul britanic.
Vineri, liderii din patru țări balcanice: Bulgaria, Grecia, România şi Serbia s-au întâlnit la Varna pentru a discuta despre securitatea regională, dezvoltarea economică și îmbunătățirea legăturilor din domeniile energiei și transporturilor, scrie New York Times, remarcând totodată şi prezenţa premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Ziarul grecesc Ethnos vorbeşte despre „punţi energetice” în Balcani, comentând că participarea lui Benjamin Netanyahu la tradiţionala cvadrilaterală balcanică denotă interesul puternic al Israelului pentru construcţia unui gazoduct de importanţă geostrategică majoră, East-Med, care să transporte gaz natural în Europa din zona Mediteranei de Sud-Est, cu tranzitarea regiunii balcanice. Reuniunea a venit însă şi cu o idee inedită. Grecia, Bulgaria, Serbia şi România îşi propun să colaboreze pentru a organiza Cupa Mondială din anul 2030 în Balcani, scrie ziarul grec Kathimerini, care aminteşte că deşi competiţia pentru găzduirea acestui eveniment nu este încă deschisă, Argentina, Paraguay şi Uruguay promovează deja o alianţă în acest sens, mai ales că va fi vorba despre ediţia centenară a Campionatului Mondial de Fotbal.
Carolina Ciulu, RADOR
