Alegerile de la mijlocul mandatului preşedintelui Donald Trump, văzute de presa americană drept un referendum al politicilor acestuia, au oferit un verdict divizat: Partidul Democrat preia controlul Camerei Reprezentanţilor, după opt ani de supremaţie republicană, în timp ce Partidul Republican îşi extinde majoritatea în Senat, scrie Washington Examiner. „Concluzia dramatică a celor mai scumpe și mai pline de impact alegeri intermediare din timpurile moderne este că ele nu au reuşit să producă o dezaprobare masivă a politicii lui Trump, cum îşi doreau democrații și mișcarea de rezistență”, observă Washington Post. Cotidianul american consideră totuşi că impunerea democraților în Camera Reprezentanţilor anunţă schimbări serioase la Washington, deoarece partidul se pregăteşte să blocheze agenda preşedintelui şi să-i cerceteze situaţia financiară personală și posibilele sale legături cu Rusia. Preşedintele Trump clamează însă o „mare victorie” şi promite să reacţioneze în cazul în care Camera controlată de democraţi va declanşa investigaţii împotriva sa, notează New York Times. Este timpul ca partidele să meargă împreună, a susţinut miercuri Donald Trump într-o conferinţă de presă, exprimându-şi încrederea că nu va fi vorba de un blocaj, ci că s-ar putea construi chiar „o relaţie frumoasă” de coabitare care ar putea produce o legislaţie mai eficientă şi mai puternică, notează CBS News. New York Post vine să tempereze aceste speranţe, concluzionând: „Ziua de marţi nu a oferit un mesaj clar. Politica americană va rămâne la fel de derutantă până la prezidenţialele din 2020 şi poate chiar dincolo de ele”.
Reacţiile internaţionale sunt şi ele împărţite. „Cu un Trump prins în corzi pe plan intern, europenii se tem de şi mai multe perturbări în politica externă”, titrează Reuters. După doi ani în care Statele Unite şi-au zdruncinat relaţiile cu aliaţi tradiţionali din Europa, Asia şi de pe restul continentului american, obţinerea de către democraţi a unor noi puteri de blocare a agendei interne a preşedintelui va avea prea puţină influenţă asupra schimbării agendei externe, comentează agenţia de ştiri. Dimpotrivă, problemele de acasă l-ar putea determina să caute noi confruntări pe plan extern, cum ar fi intensificarea conflictului comercial cu China sau menţinerea liniei dure faţă de Iran, consideră analiştii citaţi de Reuters. De altfel, fostul ministru de finanţe al SUA Henry Paulson anticipează deja o „iarnă lungă” în relaţiile SUA -China, avertizând că, dacă disensiunile nu vor fi rezolvate, s-ar putea ajunge la crearea unei „Cortine de Fier” economice, notează South China Morning Post. Nici Rusia nu întrevede perspective de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Statele Unite după alegeri, observă Moscow Times, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Dimpotrivă, după cum comentează ziarul moscovit, este aşteptat ca democraţii din Congres să impună o înăsprire a politicii americane faţă de Moscova.
Pe de altă parte, confruntată cu sancţiunile Washingtonului, Rusia își înmulțește eforturile de a detașa economia rusă de dolarul american, constată Le Vif. Cotidianul belgian aminteşte că preşedintele Vladimir Putin vorbeşte mereu cu liderii străini despre reducerea dependenţei faţă de dolar, prin efectuarea tranzacţiilor bilaterale în monedele ţărilor respective. Partenerii ideali pentru Moscova par a fi Uniunea Europeană și China, care reprezintă împreună 60% din comerțul exterior rusesc, mai scrie Le Vif, amintind că se află deja în pregătire un acord interguvernamental ruso-chinez privind realizarea plăților bilaterale în monede naționale. Miercuri, premierul rus, Dmitri Medvedev, s-a aflat la Bejing, de unde, potrivit Russia Today, a declarat că „este oportun ca Rusia şi China să conlucreze pentru dezvoltarea reglementărilor internaționale în domeniul comerțului”. Medvedev a criticat faptul că unele state recurg la decizii protecţioniste şi întreprind tentative de distrugere a ordinii mondiale în domeniul comerţului şi a susţinut că Rusia şi China, în calitate de „economii mari” şi de membri permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU „ar trebui să-şi facă auzită vocea la nivel internaţional”, notează agenţia rusă Tass.
Tot în domeniul relaţiilor internaţionale, „Qatar şi România semnează acorduri pentru a-şi extinde legăturile”, titrează Gulf Times. În timpul întâlnirii dintre premierul qatariot, şeicul Abdullah bin Nasser bin Khalifa Al Thani, şi premierul român, Viorica Dăncilă, cele două părţi au discutat despre relaţiile bilaterale şi modalităţile de dezvoltare şi consolidare a acestora în diverse domenii, detaliază cotidianul qatarez. Gulf Times mai scrie că premierul Viorica Dăncilă oferit Qatarului 21 de oportunităţi de a investi în parteneriate public-private pentru proiecte de infrastructură, din domeniul sănătăţii, turismului, agriculturii şi energiei. Iar o altă publicaţie qatariotă, The Peninsula, vorbeşte deja despre semnarea unor acorduri de cooperare în domeniul agriculturii şi turismului între România şi Qatar./cciulu
Carolina Ciulu, RADOR
