Ca de fiecare dată la final de an, presa internaţională inserează şi previziuni pentru Noul An.
Chiar dacă „în epoca lui Donald Trump şi a Brexit, a protecţionismului şi populismului”, lumea devine ceva „mai greu de previzionat”, jurnaliştii de la Financial Times opinează că „în ceasul al 11-lea, Marea Britanie se va salva” de la Brexit, „acest act de autovătămare”, şi „într-un al doilea referendum”, alegătorii „vor vota pentru restabilirea renumelui Regatului Unit de naţiune care nu este dispusă să-şi sacrifice prosperitatea şi securitatea în numele unei obsesii ideologice”. Nu totul va merge însă ca pe roate în Uniunea Europeană, unde populiştii şi naţionaliştii „vor câştiga mult la alegerile pentru Parlamentul European”, estimează acelaşi cotidian londonez. Cât despre Statele Unite, Financial Times apreciază că „democraţii vor încerca să-l pună sub acuzare pe preşedintele Donald Trump”. În domeniul comercial, Financial Times nu crede că armistiţiul comercial dintre Washington şi Beijing va rezista, dar pe de altă parte se îndoieşte că va izbucni o nouă criză financiară. Iată şi câteva previziuni făcute de ziarul Le Figaro din Franţa: În privinţa alegerilor europene din luna mai, „miza majoră riscă să fie ascensiunea extremelor”. Iar dintre alegerile la nivel naţional, cele prezidenţiale programate pentru luna martie în Ucraina şi cele regionale din trei regiuni din Germania vor fi desigur îndeaproape urmărite. La capitolul aniversări, Le Figaro menţionează împlinirea unui centenar de la semnarea Tratatului de la Versailles, între Germania şi Aliaţi, care a pus capăt Primului Război Mondial.
Şi tot la capitolul previziuni, mai multe ziare internaţionale preiau fragmente dintr-un interviu acordat de preşedintele Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, hebdomadarului german Welt am Sonntag, în care liderul de la Bruxelles pune la îndoială pregătirea politică a României pentru preluarea preşedinţiei Consiliului European, de la 1 ianuarie, chiar dacă „din punct de vedere tehnic (ţara) este bine pregătită” pentru acest rol. Şeful executivului european crede că „guvernul de la Bucureşti nu a înţeles încă pe deplin ce înseamnă să preiei preşedinţia ţărilor UE” şi explică: „pentru negocieri chibzuite, ai nevoie de o disponibilitate de a-i asculta pe alţii şi de voinţa fermă de a-ţi da deoparte propriile dorinţe” şi „aici am unele dubii”, subliniază Juncker, care s-a referit şi la scindarea politică din România. Pe aceeaşi temă şi cam în aceeaşi notă, New York Times notează că, pe lângă Brexit, România va avea de gestionat „257 de dosare, incluzând probleme precum migraţia şi bugetul anual al UE”. Însă, „marea problemă a acestei preşedinţii o constituie corupţia şi statul de drept, într-unul din cele mai corupte state ale blocului”, relevă ziarul american. De aceeaşi părere este şi The Guardian, care scrie că „guvernul României a fost acuzat de încercarea de a da timpul înapoi şi de a anula progresele aduse de anii de reforme democratice, în timp ce se pregăteşte să îşi asume preşedinţia rotativă a UE pentru prima dată, la 1 ianuarie”. Iar sub titlul „Noii ‘preşedinţi ai UE’ sugrumă presa liberă”, EUobserver reliefează că „atacurile guvernamentale împotriva presei libere, care includ bătăi administrate de poliţie, hărţuire fiscală şi ameninţare cu amenzi, adaugă un nou semn de întrebare cu privire la capacitatea României de a exercita preşedinţia UE”, potrivit organizaţiei neguvernamentale Reporteri fără Frontiere, cu sediul la Paris.
Totuşi, sfârşitul de an este marcat şi de intenţii bune. Washington Post relatează că într-o scrisoare adresată de Anul Nou preşedintelui Statelor Unite, liderul de la Kremlin se declară „deschis la dialog” în privinţa miriadelor de probleme care împiedică relaţiile dintre cele două ţări. Tot într-o scrisoare, conducătorul nord-coreean Kim Jong Un îşi declară „voinţa puternică” de a da curs unei vizite în capitala sud-coreeană Seul, după ce deplasarea planificată pentru 2018 nu s-a materializat, remarcă Wall Street Journal. Iar The Telegraph constată că, „În timp ce America se retrage, statele din Pacific lansează un îndrăzneţ pact comercial” din care fac parte 11 ţări în frunte cu Japonia, Singapore, Mexic, Australia, Canada şi Noua Zeelandă, care renunţă la barierele comerciale pentru aproape toate mărfurile. Iar ironia este că „exact Statele Unite au elaborat în mare parte textul acestui pact comercial radical, care îşi propunea ca Washingtonul să fie cel care scrie regulile comerţului global în secolul XXI, iar nu Beijingul”, punctează cotidianul londonez.
Adriana Buzoianu, RADOR
