La finalul unui an foarte agitat, ştirile îmbucurătoare nu sunt prea numeroase. Şi dacă este să ţinem cont de un recent studiu, care arăta că veştile bune transmise de canalele media nu reuşesc să capteze atenţia publicului, nici nu ar trebui să ne dăm osteneala să le găsim. Şi totuşi, parcă în preajma Sărbătorilor de iarnă devenim – sau ne place să credem că putem deveni – ceva mai înclinaţi spre generozitate şi mai atenţi la acel „spirit al Crăciunului”, cum le place americanilor să îi spună. Aşa că echipa RADOR s-a gândit că, la ceas de bilanţ, poate nu ar fi rău să amintească de câteva veşti dătătoare de speranţă din cele care au fost difuzate în 2014.
* Acord care pune bazele unui tratat climatic internaţional
Reunite sub egida ONU în capitala peruană Lima, 195 de ţări au au ajuns la o înţelegere asupra elementelor fundamentale care se vor afla la baza
unui viitor tratat mondial de combatere a schimbării climatice. Textul adoptat în 14 decembrie 2014 reprezintă un compromis care permite ţărilor emergente mari poluatoare, China şi India, să-şi continue dezvoltarea, în timp ce ţările bogate îşi asumă ţinte mai îndrăzneţe de reducere a poluării. Tratatul ar urma să fie finalizat la conferinţa ce va avea loc la Paris la sfârşitul anului 2015. Pactul final va cuprinde angajamentele de reducere a emisiilor globale cu efect de seră cu o cotă cuprinsă între 40 şi 70% până în 2050, pentru o încadrare în limita de creştere cu maximum 2 grade Celsius a temperaturii pe Terra, faţă de perioada preindustrială. Acordul convenit la Lima a putut fi realizat după ce Statele Unite şi China au ajuns la o înţelegere, în noiembrie, conform căreia pentru prima dată China se angajează să-şi plafoneze producţia de carbon şi să sporească folosirea surselor energetice nepoluante la 20%, până în 2030.
* Restabilirea relaţiilor diplomatice ale Statelor Unite cu Cuba
După multe luni de negocieri secrete cu guvernul cubanez, preşedintele Obama a anunţat, la 18 decembrie, normalizarea relaţiilor cu Cuba, punând capăt perioadei de 53 de ani de ostilitate. „Am luat această decizie pentru crearea de noi oportunităţi la nivel bilateral; va fi deschis un nou capitol în relaţia dintre Statele Unite şi Cuba”, a declarat Barack Obama, notând că istoria relaţiilor dintre cele două ţări este una „complicată”. „Aceşti 50 de ani au arătat că izolarea nu a dat roade”, a recunoscut dl Obama şi a subliniat că „Este vremea să trecem la o nouă abordare”. Totodată, preşedintele american i-a mulţumit Papei Francisc pentru rolul jucat în negocierile cu statul cubanez.
La rândul său, liderul cubanez Raul Castro a confirmat restabilirea relaţiilor diplomatice cu SUA. El a precizat că principala problemă care rămâne de rezolvat este cea a embargoului american. Raul Castro a atras atenţia că între Havana şi Washington există în continuare diferenţe profunde, „mai ales în ce priveşte suveranitatea naţională, democraţia, drepturile omului şi politica externă”, reafirmând însă ‘voinţa’ guvernului cubanez de a purta un dialog pe aceste teme.
Deşi Cuba rămâne un stat poliţienesc represiv cu o economie grav deteriorată, sub conducerea fratelui lui Fidel, din 2008, această ţară a început un proces de reforme economice care adus schimbări pozitive pentru cubanezii de rând şi au eliminat restricţiile asupra călătoriilor.
Schimbările anunţate de administraţia Obama au potenţialul de a da forţă noii clase de întreprinzători care se extinde în Cuba, permiţând realizarea unor tranzacţii comerciale şi financiare cu Statele Unite. Casa Albă intenţionează de asemenea să le acorde companiilor de tehnologie americane înlesniri pentru a moderniza sistemele de internet existente pe Insulă, măsură care ar putea face mult pentru întărirea societăţii civile.
Uniunea Europeană a salutat la rândul ei decizia istorică, prin vocea şefei diplomaţiei europene. La 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, „încă un zid a început să cadă”, a spus Federica Mogherini, apreciind că „“Aceste mişcări reprezintă o victorie a dialogului asupra confruntării”.
* Detroit iese din faliment
După ce s-a aflat în stare de faliment timp de 17 luni, oraşul american Detroit a reuşit să depăşească dificultăţile financiare la 11 decembrie. A fost cel mai mare faliment în care s-a aflat un oraş, din istoria Statelor Unite. Până nu demult un simbol al puterii industriale americane, oraşul Detroit
şi-a declarat falimentul în luna iulie 2013, având datorii în valoare de 18 miliarde de dolari. Primarul oraşului, Mike Duggan, a anunţat vestea în cadrul unei conferinţe de presă, împreună cu guvernatorul Rick Snyder. Municipalitatea a fost taxată cu 177 de milioane de dolari de avocaţi, experţi financiari şi alţi funcţionari care au gestionat treburile în perioada falimentului. Chiar dacă acum finanţele oraşului au fost restabilite, rămân întrebări în privinţa capacităţii Detroitului de a opri exodul contribuabililor, de a crea locuri de muncă şi de a realiza lucrări de reabilitare a cartierelor celor mai greu lovite din oraşul care înainte de faliment avea o populaţie dublă. Guvernatorul Snyder a menţionat însă domenii în care situaţia s-a îmbunătăţit. Rata omuciderilor, care la momentul declarării falimentului se afla în cel mai ridicat punct din ultimii 40 de ani, a scăzut cu 18%. Viteza de reacţie a poliţiei, care în medie era de 58 de minute anul trecut, acum este sub 18 minute. Şi este în curs de realizare un proiect de înlocuire a sistemului de iluminare stradală, care înainte nu funcţiona în proporţie de 40%. Oraşul cu cea mai mare populaţie din statul american Michigan şi cel mai mare de la graniţa Statelor Unite cu Canada, Detroitul, considerat centrul mondial al industriei auto, a fost grav afectat de un declin al populaţiei. În anul 2010, în Detroit se aflau 713.000 de locuitori, o scădere de peste 60% faţă de vârful de 1,8 milioane înregistrat la un recensământ din 1950. Problemele cu care s-a confruntat oraşul american au fost complicate de izbucnirea crizei financiare, care a determinat plecarea marilor companii auto.
* Ultimul cetăţean francez ţinut ostatic a fost eliberat
Ultimul cetăţean francez ţinut ostatic în străinătate a fost eliberat în cursul zilei de 10 decembrie 2014. Serge Lazarevic a fost răpit în Mali, în urmă cu trei ani, de către militanţii organizaţiei Al-Qaeda. Lazarevic s-a întors în Franţa, unde a fost primit cu căldură de membrii familiei, alături de preşedintele Francois Hollande şi de ministrul apărării, Jean-Yves Le Drian, după aterizarea pe aeroportul militar Villacoublay.
* Tripleţi de panda născuţi într-o grădină zoologică din China
Un adevărat „miracol” anunţat în plină vară de Parcul zoo Chimelong din Guangzhou, sudul Chinei: naşterea prematură a unor tripleţi de panda. Evenimentul extrem de rar s-a petrecut la 29 iulie. Dar ştirea a fost transmisă publicului abia după două săptămâni, când cei trei pui doborâseră
deja încă un record, de longevitate pentru supravieţuirea în captivitate. În plus, puii s-au născut pe cale naturală, după întâlnirea dintre femela Juxiao, de 12 ani, şi bărbătuşul panda Linlin, de 18 ani, de la grădina zoologică din Canton. Această ştire constituie o veritabilă speranţă pentru demografia speciei ameninţate, care se reproduce cu greutate şi este afectată de o rată a mortalităţii la naştere foarte ridicată. Potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), în 2004 în lume mai trăiau doar 1.600 de panda giganţi în libertate, toate aceste exemplare în China. Astfel că prezervarea speciei de urside este o veritabilă provocare. Mai ales că perioada de reproducere la femele se reduce la trei zile din care sunt fecunde doar timp de 12 până la 24 de ore.
Adriana Buzoianu
