„Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi Colegiul Comisarilor vor fi joi şi vineri la Bucureşti pentru lansarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene” scrie Agenzia Nova. Detaliind că ceremonia oficială va avea loc la Ateneul Român, France Soir vorbeşte despre priorităţile României la conducerea UE: o Europă a convergenţei, o Europă mai sigură, o Europă ca actor global şi o Europă a valorilor comune. „Sunt destule puncte fierbinţi pentru această primă preşedinţie, căci ea se anunţă crucială pentru viitorul UE: ieşirea oficială a Marii Britanii din uniune în martie 2019, alegerile europarlamentare din luna mai, creşterea numărului de eurosceptici, criza migratorie, terorismul”, atrage atenţia cotidianul francez. Ziarul italian L’Avvenire se întreabă „Cui îi este frică de România la Preşedinţia Uniunii?” şi comentează: „Contextul este complex şi dacă la toate acestea vom adăuga şi îndoielile care au fost exprimate la Bruxelles împotriva Bucureştiului, atunci putem vorbi de o preşedinţie destul de încărcată”, însă „Bucureştiul vrea să demonstreze Europei că o poate conduce în acest semestru”, conchide L’Avvenire.
Presa internaţională continuă să fie preocupată şi de evoluţiile pe plan intern din România. „Război de tanşee politico-judiciar în România” se intitulează un articol al France Culture care comentează că ţara „oferă spectacolul unui război surd permanent între puterile legislativă şi executivă, pe de o parte, şi judiciară, pe de altă parte”. Financial Times scrie despre acţiunea fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a intenta un proces la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului împotriva guvernului României pentru că a demis-o „fără să-i dea ocazia de a se apăra sau de a putea face apel împotriva debarcării ei”. Ziarul britanic comentează că destituirea lui Kovesi în luna iulie „a atras critici de la Bruxelles, fiind considerată un indiciu al regresului României în eforturile anticorupţie”. Subiectul este abordat şi de Euractiv alături de cel al demisiei şefei interimare a DNA, Anca Jurma, care a invocat „mediul ostil”. Publicaţia aminteşte că „România a preluat preşedinţia rotativă de şase luni a Uniunii Europene la 1 ianuarie, pe fondul unor dispute continue cu Bruxelles-ul pe tema reformelor juridice”.
Sub titlul „Juncker sau condamnarea într-o geometrie variabilă”, Liberation mută discuţia derivelor democratice la scară europeană şi observă că „Şeful Comisiei Europene denunţă excesele autoritare ale României, în prezent la preşedinţia Uniunii, cruţând, în acelaşi timp, alte guverne populiste”. „Niciodată înainte un preşedinte al Comisiei nu a umbrit aşa o preşedinţie a Uniunii chiar înainte ca ea să înceapă. Duritatea lui Juncker faţă de guvernul Vioricăi Dăncilă este surprinzătoare dacă ne gândim la indulgenţa pe care a demonstrat-o mult timp faţă de Ungaria lui Viktor Orbán sau de înţelegerea pe care continuă să o manifeste faţă de alianţa dintre conservatorii austrieci şi extrema dreaptă”, comentează Liberation.
La nivel european, se prefigurează o perioadă de consolidare a unor vechi alianţe şi de constituire a altora noi în perspectiva alegerilor europarlamentare din luna mai. Macron și Merkel vor semna un nou tratat de cooperare franco-germană, în completarea celui încheiat în urmă cu 55 de ani, notează Le Point. Acordul precizează clar că Germania şi Franţa rămân dedicate Uniunii Europene şi alianţei de apărare NATO şi că se vor opune eforturilor unor politicieni naţionalişti din Europa de a eroda uniunea alcătuită din 28 de state, adaugă Reuters.
La rândul său, vicepremierul de extremă dreaptă al Italiei, Matteo Salvini, se află şi el în căutarea unor posibili aliaţi pentru frontul său suveranist, după cum observă Corriere della Sera. În vizorul său se află liderii naţionalişti şi de extremă-dreaptă, precum Jaroslaw Kaczynski din Polonia, Viktor Orbán din Ungaria, Marine Le Pen din Franţa sau Gert Wilders din Olanda, pe care speră să-i atragă într-un bloc comun care să înlocuiască dominaţia alianţei dintre Partidul Popular European şi Partidul Socialist, explică ziarul italian. Un prim pas a fost făcut deja miercuri, prin vizita lui Salvini la Varşovia, de unde, potrivit Reuters, acesta şi-a exprimat dorinţa unei „noi primăveri” în Europa care să ducă la reorganizarea din interior a instituţiilor de la Bruxelles. Mai sceptică, La Stampa atrage atenţia că Italia nu se poate baza pe ţările de la Vişegrad, dacă vrea să schimbe ceva în Europa, şi că adevăraţii săi parteneri ar trebui să fie Parisul, Berlinul şi Madridul.
De altfel, politicile de extremă dreaptă i-au adus deja Italiei o prăbuşire în clasamentul democraţiilor, constată Euractiv, citând concluziile Indicelui Democraţiei pe 2018 întocmit de Economist Intelligence Unit. În acelaşi clasament, România ocupă ultimul loc la nivel UE, fiind plasată printre democrațiile defectuoase est-europene, potrivit The Economist.
În Statele Unite, preşedintele Donald Trump avertizează din nou că ar putea declara starea de urgenţă pentru a putea construi zidul de la graniţa cu Mexicul fără acordul Congresului, notează New York Times. Printr-un discurs în faţa naţiunii, Trump a încercat să obţină sprijinul public în conflictul ideologic şi politic declanşat cu reprezentanţii Partidului Democrat pe tema bugetului, conflict care menţine închise mai multe agenţii federale de mai bine de 18 zile. Invocând o „criză umanitară”, el i-a acuzat pe democraţi că blocând construcţia acestui zid expun ţara unor imigranţi criminali, detaliază New York Times. The Atlantic consideră că deşi nu a declarat încă starea de urgenţă, prin discursul rostit marţi Trump şi-a pregătit fundamentul pentru declararea unei astfel de stări. Zidul, simbolul politicii restrictive asupra imigraţiei, este una dintre promisiunile de care baza electoratului lui Trump este cel mai ataşată, dar care nu a fost încă pusă în practică, explică La Repubblica. Deşi opinia publică pare să dea vina pe preşedinte pentru blocajul la nivel guvernamental, pe tema migraţiei, americanii par a fi mai degrabă de acord cu Trump în privinţa urgenţei de la graniţa cu Mexic, mai scrie ziarul italian.
Carolina Ciulu, RADOR
