Rezultatul alegerilor din Bulgaria este comentat în multe cotidiane străine. La fel şi rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Brazilia. Ziarele străine mai scriu despre primele vizite făcute de secretarul general al NATO în Polonia şi Turcia şi despre lupta împotriva Statului Islamic.
„Partidul de centru-dreapta din Bulgaria a câştigat scrutinul, nu şi puterea”, titrează ziarul sofiot Sega. „Un parlament foarte fragmentat, cu 7-8 partide şi dificultăţi mari de formare a unui nou guvern”, acesta ar fi rezultatul alegerilor parlamentare desfăşurate duminică în Bulgaria, notează cotidianul sofiot cu concluzia că, „în căutarea unei alternative, poporul a pedepsit marile partide şi a votat pentru cele mici”. Pentru formarea unui guvern minoritar, partidul de centru-dreapta clasat pe primul loc „dispune de trei variante”, opinează un alt cotidian bulgar, Darik, având de ales între o coaliţie cu formaţiunea politică a minorităţii turce, o alianţă cu Blocul Reformator sau o mare coaliţie cu Partidul Socialist Bulgar. „Alegătorii din cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, măcinată de corupţie, nu-şi mai fac însă iluzii cu privire la posibilităţile acestui scrutin de a ameliora situaţia din ţară”, punctează Le Soir din Belgia.
Nici alegătorii din Bosnia-Herţegovina, chemaţi la rândul lor la urne la sfârşitul săptămânii acesteia, nu-şi mai fac iluzii, notează cotidianul sârb Politika. „Impresia generală este că oamenii nu mai acordă atenţie panourilor electorale de unde le zâmbesc ‘politicieni cosmetizaţi’ şi mulţi din ei spun că mesajele transmise de unii candidaţi de la tribunele electorale le provoacă dezgust”, citim în ziarul belgrădean. Presa internaţională publică articole şi despre alegerile prezidenţiale din Brazilia. „Nu există forţă politică în afara partidelor instituţionalizate”, este concluzia unui politolog, citat de ziarul brazilian Folha, într-o analiză a primului tur de scrutin al alagerilor prezidenţiale din ţara sud-americană. Pierderea de viteză a „candidatei Marina Silva, care a dobândit iniţial forţă pe baza dorinţei de schimbare a generaţiei protestelor din iunie 2013, este dovada faptului că sistemul democratic brazilian este solid şi se bazează pe partide instituţionalizate”, explică analistul citat de cotidianul brazilian.
„Campania dintre cele două tururi de scrutin, care îi va opune pe actualul şef al statului, Dilma Roussef, reprezentantă a Partidului Muncitorilor, şi pe social-democratul Aecio Neves, se anunţă foarte dură”, observă Liberation. Iar Financial Times conchide că „turnura intervenită în scrutin anunţă schimbări pentru Brazilia”. Ziarele străine acordă atenţie şi primelor vizite pe care le face noul secretar general al NATO.
Din Polonia, Rzeczpospolita publică un interviu cu Jens Stoltenberg, din care reţinem că „NATO este alături de Polonia şi alte state aliate din Est şi menţine garanţiile de securitate confirmate la recentul summit al Alianţei, din Ţara Galilor”. „Noul secretar general al NATO a discutat în Polonia o serie de probleme privind întărirea flancului estic al Alianţei şi dezvoltarea unor forţe de reacţie rapidă”, remarcă la rândul său cotidianul moscovit Kommersant.
Dar deşi „Rusia destabilizează situaţia din ţara vecină, Ucraina, NATO nu este interesată de o confruntare cu Moscova şi este gata să analizeze posibilitatea reluării dialogului în formatul Consiliului Rusia-NATO”, notează în continuare Kommersant. Ajuns ulterior în Turcia, Jens Stoltenberg afirmă că „NATO va fi alături de Turcia în cazul unei propagări a violenţelor din Siria”, după cum relatează Wall Street Journal. Pericolul este foarte real, căci după cum scrie The Guardian, „stindardul Statului Islamic flutură în localitatea Kobani de la graniţa turco-siriană”. „Potrivit unui articol publicat în presa americană”, citim în Le Figaro, „primele bombardamente declanşate de Forţele aeriene americane luna trecută în Siria ar fi vizat în principal un fost agent secret francez, care ar lucra acum pentru gruparea teroristă”.
Însă, adaugă Le Figaro, „la Paris, o sursă din Ministerul Apărării vorbeşte de ‘informaţii eronate'”. Să mai notăm că marile cotidiane internaţionale scriu şi despre atribuirea premiului Nobel pentru medicină, care „recompensează anul acesta descoperirea sistemului cerebral care ne permite să ne orientăm în spaţiu, un fel de „GPS intern”, după cum îl numesc cei trei laureaţi ai prestigioasei distincţii.
(Adriana Buzoianu)
