Orientul Mijlociu continuă să rămână în atenţia presei internaţionale, dar, după cum vom vedea, motivele sunt diverse.
Unul ar fi conflictul cel mai frecvent urmărit, respectiv, războiul civil din Siria. Iar titlurile unor articole din diverse ziare vorbesc de la sine: ziarul american „The Wall Street Journal” estimează că „eforturile de cucerire a ultimelor fiefuri aflate sub controlul Statului Islamic se încetinesc”. Pe de altă parte, tot un ziar american, „Los Angeles Times” consideră că „soarta membrilor străini ai ISIS depinde acum de ţările europene”. În acelaşi timp, „după ce preşedintele american, Donald Trump, a cerut unor ţări europene să-i repatrieze şi să-i judece pe cetăţenii lor înrolaţi în forţele ISIS şi capturaţi de forţele americane, Franţa respinge acest apel, cel puţin deocamdată”, după cum relatează cotidianul francez „Ouest-France”. Un alt ziar francez, „Le Figaro”, consideră că „europenii sunt neliniştiţi de ameninţările voalate ale lui Trump” şi, în acest sens, îl citează pe ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, care i-ar fi declarat senatorului american Lindsay Graham: „Nu înţeleg cum puteţi avea o poziţie fermă faţă de Iran şi, în acelaşi timp, să vă retrageţi din Siria, unde influenţa iraniană este în creştere”. Pe de altă parte, cotidianul turc „Hürriyet” consideră că, tot în privinţa conflictului din Siria, Turcia îşi pune o întrebare istorică: „În nordul Siriei va exista o „zonă-tampon” sau o „zonă de securitate”?
Un alt motiv se datorează tensiunilor politice din Israel, tensiuni care, de această dată, iau o turnură oarecum europeană. Astăzi, Israelul urma să găzduiască o reuniune la nivel înalt pe tema holocaustului, la care ar fi urmat să participe lideri ai ţărilor din aşa-zisul grup de la Vişegrad, respectiv, din Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia. Numai că, după cum relatează cotidianul israelian „Ha’aretz”, „Polonia s-a retras de la reuniunea din Ierusalim, unde urma să fie reprezentată de premierul Mateusz Morawiecki”. Motivul? „Ministrul israelian de externe interimar, Yisrael Katz, ar fi afirmat că „polonezii au supt antisemitismul odată cu laptele matern,” după cum informează acelaşi ziar.
Trebuie spus că ministrul israelian nu făcuse decât să îl citeze pe fostul premier Yitzhak Rabin, dar, în cotidianul polonez „Gazeta Wyborcza”, Asociația comunităților religioase evreiești din Republica Polonă subliniază că, totuşi, „cuvintele premierului israelian Yitzhak Shamir, care au fost citate de ministrul afacerilor externe Katz, au fost nedrepte chiar şi atunci când au fost rostite pentru prima dată, în 1989”. Referindu-se la acelaşi incident, un alt ziar polonez, „Rzeczpospolita” consideră că „vorbele ministrului israelian au fost o bombă diplomatică atomică”.
Problematicul Brexit britanic rămâne şi în atenţia presei. Cotidianul american „The Washington Post” anunţă că, din cauza neînţelegerilor legate de el, „şapte parlamentari ai Partidului Laburist, de opoziţie, au demisionat”. În opinia ziarului britanic „The Guardian”, „plecarea celor şapte este o greşeală, dar şi un avertisment”. „Partidul în care am intrat nu mai este acelaşi”, se plânge unul dintre disidenţi. Dar francezul „Le Monde” priveşte mai departe şi scrie: „Această disidenţă făţişă din sânul Partidului Laburist pare o veste oarecum bună pentru premierul Theresa May”.
În sfârşit, după cum se ştie de mai multă vreme, Polonia şi Ungaria riscă să fie dur sancţionate în cadrul Uniunii Europene. Portalul bruxellez EUobserver notează că „reuniunea de astăzi a miniştrilor UE de la Bruxelles va fi un test crucial în acest sens, mai ales din cauză că evenimetul are loc cu numai trei luni înaintea extrem de importantelor alegeri pentru Parlamentul European”. Tot EUobserver opinează că, „în ultimele luni, Consiliul lasă impresia că lucrurile au rămas în urmă”, dar că asta „se datorează în parte şi tergiversării practicate de actuala preşedinţie UE a României”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
