Alegerile anticipate din Grecia ţin capul de afiş al presei internaţionale. Ziarele străine scriu în continuare despre dispariţia avionului indonezian în apele Oceanului Indian. În acelaşi timp, presa rămâne atentă la situaţia din Rusia şi din Ucraina.
„Grecia va organiza alegeri anticipate în 25 ianuarie, iscând temeri că partidul de extrema stângă Syriza ar putea câştiga scrutinul, deturnând negocierile privind încheierea acordului de salvare coordonat de UE şi FMI”, scrie EUObserver. Pe fondul aşteptatei demisii a coaliţiei aflate la guvernare, „acţiunile de la bursa de la Atena ajung la cel mai mic nivel din ultimii doi ani”, notează Financial Times. „În Grecia, şomajul atinge un sfert din populaţia activă”, remarcă Le Figaro. Iar cotidianul elen Kathimerini constată că „decizia Parlamentului de la declanşa alegerile anticipate creează o nouă situaţie limită pentru Europa”. Uniunea „poate evita însă o criză existenţială”, crede ziarul de la Atena, „dacă recunoaşte că suferinţele economice ale Greciei sunt reale şi nu în totalitate din vina ei şi că oboseala austerităţii este o problemă cu care nu se confruntă un singur stat membru al zonei euro”. Şi dacă pentru economia elenă încă ar mai putea fi speranţe, pentru cei 162 de pasageri ai avionului indonezian dispărut deasupra Mării Java, speranţele sunt tot mai puţine. New York Times relatează că avionul „se află probabil pe fundul mării”, după cum susţine o oficialitate. Acelaşi cotidian american evidenţiază că „experţii şi unele relatări de presă speculează asupra cauzei dispariţiei, pe care o pun fie pe seama condiţiilor meteo nefavorabile, fie a vitezei prea mici a aeronavei pentru a-şi continua zborul”. Washington Post încearcă să afle „adevărul despre istoria tulbure a aviaţiei indoneziene”, care „rămâne una din cele mai riscante din lume”, în condiţiile în care Indonezia este etichetată de Federal Aviation Administration în „categoria a doua”, a ţărilor cu norme deficitare de siguranţă a zborului, alături de Ghana sau Bangladesh”. The Telegraph face socoteala că a fost „un an nefast pentru industria aviatică, începând cu dispariţia cursei de zbor malaysiene rămasă şi acum neelucidată şi continuând cu avionul prăbuşit în estul Ucrainei, într-un incident pus de Occident pe seama separatiştilor proruşi”. De altfel, situaţia din Ucraina rămâne în atenţia presei internaţionale. „Preşedintele Poroşenko a semnat legea prin care Ucraina renunţă la statutul de ţară nealiniată militar”, iar în cadrul conferinţei de presă la care a făcut anunţul a menţionat că „intenţionează să reformeze ţara pentru a corespunde standardelor NATO şi Uniunii Europene”, relatează agenţia de presă Unian. Iar apoi, continuă agenţia rusă Interfax, Kievul „va organiza un referendum pentru ca poporul să decidă” în privinţa unei eventuale aderări la Alianţa Nord-Atlantică. Însă „în cazul în care Statele Unite vor furniza arme Ucrainei”, deputaţii Dumei de Stat „vor solicita preşedintelui Putin să îi înarmeze pe rebelii” separatişti, notează publicaţia ucraineană Glavnoe. Totuşi, citat de aceeaşi publicaţie, „ministrul rus de externe consideră că situaţia din estul Ucrainei va putea fi soluţionată anul viitor”, dar cu condiţia ca „influenţa exercitată de sufleurii de la Bruxelles şi Washington să înceteze”. Rămâne de văzut ce se va întâmpla la „întâlnirea pe care preşedintele ucrainean o va avea cu Putin, Hollande şi Merkel, la 15 ianuarie”, pentru a discuta despre conflictul din estul Ucrainei, după cum informează ziarul belgian Le Soir. Mai ales că „Ucraina a plasat Crimeea sub embargou”, după cum scrie ziarul rus Nezavisimaia Gazeta, care detaliază: „Locuitorii Peninsulei ucrainene sunt confruntaţi cu o blocadă a transporturilor, cu pene de electricitate, cu o probabilă penurie de apă potabilă şi probleme ce ţin de cardurile bancare”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
