Fitch Ratings a anunţat că perspectiva comună pentru băncile din Europa Centrală şi de Est, este una stabilă pentru anul 2015.
Fitch subliniază că o combinaţie de dobânzi mici, o creştere economică slabă, dar care se stabilizează, precum şi o legislaţie mai împovărătoare pentru protecţie, exercită presiuni asupra veniturilor şi urcă cheltuielile. Această presiune ar urma însă să se absoarbă uşor în sectoarele mai bine reprezentate (Cehia, Polonia şi Slovacia) sau să se compenseze parţial de cheltuielile reduse pentru devalorizare (Romania, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia).
Agenţia de rating mai menţionează că în Bulgaria şi în România, evaluările bancare sunt cu două trepte peste cele de ţară iar în Ungaria – o trepată sub aceasta.
Creşterea ce va fi înregistrată anul viitor de Germania ar putea fi peste aşteptări, iar situaţia economică din Europa nu este atât de gravă pe cât se crede, a declarat preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Jens Weidmann.
Weidmann, care este şi membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Central Europene, şi-a reiterat opoziţia faţă de planurile BCE de achiziţiona obligaţiuni suverane. „Aşa cum stau lucrurile în prezent – şi dacă preţul petrolului rămâne la nivelul scăzut din acest moment -, inflaţia va fi mai mică decât se estima, dar creşterea economică va fi mai mare”, a spus Weidmann.
Bundesbank şi-a înjumătăţit estimările pentru anul viitor referitor la creşterea ce ar putea fi înregistrată de Germania, până la 1%.
Economia rusă ar putea să sufere o contracţie de 4% a Produsului său Intern Brut iar deficitul bugetar riscă să ajungă la 3% în 2015 din cauza căderii preţului petrolului şi a cursului rublei, a apreciat ministrul rus de finanţe. El a avertizat că vor fi necesare tăieri bugetare, făcând apel la reduceri de personal în apărare, sector în care Vladimir Putin a decis să investească masiv.
Noile previziuni se bazează pe un preţ al barilului de ţiţei de 60 de dolari şi pe un curs de 51 de ruble la un dolar. Rusia este lovită din plin de scăderea preţului petrolului, care reprezintă împreună cu gazul majoritatea veniturilor sale bugetare. Fenomenul a accentuat şi slăbirea rublei, deja afectată de sancţiunile europene legate de criza ucraineană. Deprecierea monedei ruse a luat o turnură dramatică la 15 şi 16 decembrie, rubla suferind cea mai importantă cădere de curs de la plasarea Rusiei în încetare de plăţi în 1998.
Uniunea Economică Eurasiatică preconizează ca până în 2019 să înfiinţeze o piaţă comună de energie electrică, iar până în 2025 – o piaţă a gazelor naturale, petrolului şi produselor petroliere. În acelaşi an 2025, la Alma-Ata va începe să funcţioneze un organ supranaţional pentru reglementarea pieţei financiare a uniunii.
Tratatul Uniunii Economice Eurasiatice stipulează şi crearea, până în 2016, a pieţei farmaceutice comune. Statele membre ale Uniunii Economice Eurasiatice vor încerca să aplice în mod concertat normele tehnice şi sanitar-veterinare, să apere drepturile consumatorilor. De asemenea statelele membre vor duce o politică coordonată într-o serie întreagă de ramuri-cheie – industrie, agricultură, transport, energetică.
Guvernul rus a promis şase miliarde de ruble (110 milioane de dolari) pentru a-i ajuta pe exportatorii de armament să-şi ramburseze creditele luate de la băncile ruseşti, un nou semn al sprijinului statului pentru companiile afectate de criza financiară din Rusia.
În ultima perioadă, Guvernul de la Moscova a luat mai multe măsuri pentru sprijini companiile de stat şi băncile, dar şi pentru stabilizarea rublei. Rusia suferă de pe urma înjumătăţirii preţului la petrol, principalul articol de export, precum şi de pe urma sancţiunilor occidentale.
Potrivit Executivului , acest sprijin se va ridica la 2,9 miliarde ruble în 2015 şi la 2,94 miliarde de ruble în 2016. În comunicatul oficial nu sunt precizaţi exportatorii beneficiari ai sprijinului de stat, însă cel mai mare exportator rus de armament este grupul de stat Rosoboronexport. În 2013, Rusia a vândut peste hotare armament şi echipamente militare în valoare de 15,7 miliarde de dolari.
Potrivit raportului SIPRI ( Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm), în perioada 2009 – 2013, cei mai mari furnizori mondiali de armament au fost SUA (29% din exporturile mondiale), Rusia (27%), Germania (7%), China (6%) şi Franţa (5%).
Grupul rus Gazprom a acceptat să preia participaţiile deţinute de partenerii săi europeni – Wintershall, EDF şi Eni – la proiectul abandonat al gazoductului South Stream. Gazprom deţine 50% din acţiunile consorţiului South Stream Transport BV, restul acţiunilor fiind deţinute de Eni (Italia) – 20%, Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) – cu câte 15%.
La începutul acestei luni, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate continua proiectul South Stream, din cauza opoziţiei din partea Uniunii Europene, urmând să construiască o nouă conductă spre Turcia, via Marea Neagră. Conducta South Stream, ale cărei lucrări au fost lansate în decembrie 2012, ar fi urmat să lege Rusia de Bulgaria, pentru a se îndrepta apoi spre Europa Centrală, prin Serbia, Ungaria şi Slovenia. Gazoductul era prevăzut să aibă o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an, iar costurile proiectului erau estimate la 40 de miliarde de dolari.
Proiectele de construire a unei şosele noi între Moscova şi Sankt-Petersburg au fost incluse în Planul general al Moscovei. În anul 1994, la Conferinţa pan-europeană pentru transporturi din Creta, acest drum planificat a fost inclus în Coridorul IX pentru transporturi internaţionale Finlanda – Rusia – Ucraina – Republica Moldova – România – Grecia. Construirea acestei autostrăzi a fost prinsă în Programul strategic federal „Modernizarea sistemului de transport al Rusiei din perioada 2002-2010” iar în decembrie 2003 preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut ideea construirii unei noi autostrăzi. La 13 aprilie 2004, s-a dat ordinul prezidenţial .
Costul construirii noului drum era evaluat în 2004 la 150-180 miliarde de ruble.
Conform acordului de concesiune pentru construirea fragmentului de drum din jurul Moscovei (kilometrii 15-58), s-a contractat pe 17 iulie 2009 cu Compania nord-vest de concesionare. 50% aparţine grupului francez Vinci celelalte acţiuni aparţin unor proprietari ruşi. Compania nord-vest de concesionare a încheiat principalele sub-contracte pentru construcţia autostrăzii cu societatea Mostotrest
( principali acţionari : fondul neguvernamental de pensii „Bunăstarea”, grupul „H-Trans” şi antreprenorul Igor Rotenberg, fiul lui Arkadii Rotenberg, fiul co-proprietarului Băncii SMP.). Până la sfârşul anului 2014, valoarea totală a fragmentului de autostradă de la kilometrul 15 la 58 era de 70 de miliarde de ruble, din care finanţarea statului era de 22,8 miliarde de ruble.
Încă nu s-a selectat un concesionar pentru tronsonul de la kilometrul 58 la 149. Porţiunea de la kilometrul 149 la 208 va fi construită prin anul 2020. Mostotrest răspunde de construirea celor trei segmente de la kilometrul 208 la 543. Construcţia secţiunii de la kilometrul 543 la 684 revine companiei „Magistrala celor două capitale” .
Ponderea investiţiilor private este de la 10 la 25%. Termenul acordurilor de concesionare şi de investiţii este de 22-30 de ani. Circulaţia pe primul fragment de autostradă M-11 ( km 258-334) a fost deschisă la 28 noiembrie 2014.
Limita de viteză va fi de 150 de kilometri pe oră. Autostrada va avea 10 benzi de circulaţie în suburbiile Moscovei şi 8 benzi în preajma oraşului Sankt-Petersburg, iar în restul traseului, vor fi 6-4 benzi. Drumul va fi iluminat pe toată lungimea şi benzile de maşini vor fi separate de parapeţi.
Nu s-a stabilit încă tariful pentru autostradă dar s-a preconizat că se va putea călători de la Moscova la Sankt-Petersburg cu aproximativ 1500 de ruble pentru o maşină.
Grupul bancar israelian Leumi Bank a acceptat să plătească o amendă de 270 milioane de dolari şi să furnizeze numele a peste o mie de clienţi pentru a scăpa de urmărirea penală pentru ajutor acordat evaziunii fiscale în Statele Unite. Instituţia financiară a pledat vinovat la acuzaţia că a ajutat americani bogaţi să-şi ascundă averile în paradisuri fiscale, potrivit unui comunicat al Departamentului Justiţiei al SUA. Ministerul evocă întâlniri secrete între 2000 şi 2011 între angajaţi ai Bank Leumi Group şi americani bogaţi în hoteluri, grădini publice şi cafenele din Statele Unite şi întreaga lume pentru a pune în aplicare metode destinate să înşele fiscul american.
Este pentru prima dată când o instituţie financiară israeliană recunoaşte faptele în materie de evaziune fiscală în Statele Unite.
