Urmăriţi îndeaproape de presa internaţională, liderii multor ţări rămân în atenţie prin acţiunile lor, cu atât mai mult cu cât, deseori, asemenea acţiuni par să poată schimba faţa lumii.
Un astfel de lider este preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ale cărui acţiuni şi declaraţii ajung de cele mai multe ori pe prima pagină a ziarelor. Deşi efectuată cu două zile în urmă, vizita preşedintelui Putin în Crimeea încă mai are ecouri în presa rusă. Publicaţia „Iuga” relatează că Vladimir Putin „a promis să pună capăt crizei de apă din peninsulă, o criză apărută după ce Ucraina a închis Canalul de Nord”. Potrivit aceleiaşi publicaţii, „Putin a asistat chiar la inaugurarea a două centrale electrice”. Dar ziarul italian „La Stampa” oferă o altă imagine a vizitei lui Putin în Crimeea. Potrivit ziarului italian, „câteva ore mai târziu, preşedintele Comisiei pentru securitate şi apărare din Parlamentul rus a anunţat mobilizarea în Crimeea a rachetelor Iskander-M şi a bombardierelor strategice cu rază lungă de acţiune Tupolev 22M3, subliniind că demersul e o ripostă la scutul antirachetă al SUA din România”. Tot Vladimir Putin a fost cel care, ieri, „a discutat la telefon cu preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, dar conţinutul convorbirii nu a fost dezvăluit””. Motivul îl aflăm din publicaţia moscovită „Vzgliad”, care menţionează că, „după 30 de ani la putere, preşedintele Nazarbaiev, acum în vârstă de 78 de ani, şi-a anunţat demisia”. Dar ziarul britanic „The Guardian” adaugă că „Nazarbaiev va continua să prezideze Consiliul de Securitate al ţării şi va rămâne preşedintele partidului Nur Otan, pe care el l-a înfiinţat”.
O altă vizită, dar care nu va avea loc, e cea a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, în Polonia. Cotidianul polonez „Rzeczpospolita” afirmă că „decizia s-ar datora temerilor potrivit cărora Macron ar profita de vizită ca să critice guvernul consrevator polonez”. Dar, potrivit ziarului francez „Le Figaro”, „şeful de cabinet al preşedintelui Andrzej Duda a respins această ipoteză”, spunnd că „nu se pune problema anulării vizitei şi nici a plasării sale într-un context electoral”. „Oricum”, a mai spus el potrivit aceluiaşi ziar, „data nu fusese stabilită, aşa că nu se pune problema modificării ei”.
Dar, pentru Uniunea Europeană, Brexitul britanic rămâne cea mai anevoioasă problemă, iar soluţia pare să nu se mai arate. Cotidianul britanic „Financial Times” susţine totuşi că, „deşi preşedintele Camerei Comunelor a respins un eventual al treilea vot”, premierul Theresa May încă nu şi-a pierdut speranţele. Acelaşi ziar estimează că, totuşi, „votul nu va avaea loc înaintea summitului UE de mâine, de la Bruxelles”. Acordul Brexitului e însă susţînut şi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care, după cum aflăm din ziarul „Daily Express” „s-a aflat într-un turneu prin mai multe capitale europene pentru a pleda în favoarea amânării Brexitului”. Tot din „Daily Express” mai aflăm că, după ce s-a deplasat în Olanda, la Berlin şi la Paris, Tusk s-a aflat ieri în Irlanda, unde a discutat tot despre amânarea Brexitului”. Dar, potrivit informaţiilor apărute într-un alt ziar britanic, „The Telegraph”, „Michel Barnier, negociatorul-şef din partea Uniunii Europene i-a spus Theresei May că „trebuie să aleagă înte o amânare mai lungă sau mai scurtă, avertizând-o însă că nu există nicio garanţie în acest sens”. Iar ediţia britanică a revistei new-yorkeze „GQ” notează: „Al treilea vot va fi grăitor: toată lumea beneficiază şi toţi pierd”./adanga
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
