► 1 ianuarie – Letonia a adoptat oficial moneda euro devenind cea de-a 18 țară din Zona euro
► 1 ianuarie – Grecia a preluat președinția Uniunii Europene
► 14 – 15 ianuarie – În urma unui Referendum naţional este adoptată o nouă Constituţie egipteană
► 6-16 februarie – A 64-a ediție a festivalului internațional de film de la Berlin – filmul regizorului chinez Diao Yi’nan fiind recompensat cu marele premiu al evenimentului – Ursul de Aur
► 7 – 23 februarie – Jocurile olimpice de iarnă 2014 – ediţia a 22-a, desfășurate la Soci, Rusia
► 9 februarie – În cadrul unui referendum național, cetăţenii elvețieni s-au pronunțat în proporție de 50,3% în favoarea limitării imigrației în masă
► 22 februarie – Parlamentul ucrainean a decis demiterea președintelui Viktor Ianukovici și convocarea de alegeri prezidențiale anticipate pentru 25 mai, precum şi eliberarea opozantei Iulia Timoşenko. Ianukovici s-a refugiat în Rusia
► 1 martie – Camera superioară a Parlamentului rus a aprobat propunerea președintelui Vladimir Putin de a trimite trupe în Crimeea
► 2 martie – A 86-a ediție a Premiilor Oscar – filmul „12 ani de sclavie” obține Premiul Oscar pentru cel mai bun film, Alfonso Cuarón câștigă Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor pentru filmul „Gravity”, Matthew McConaughey obține Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru filmul „Dallas Buyers Club”, iar Cate Blanchett câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru rolul ei din „Blue Jasmine”.
► 8 martie – O aeronavă Boeing 777 aparținând Malaysia Airlines, care făcea legatura între Kuala Lumpur și Beijing, având 239 de persoane la bord, a dispărut de pe radar deasupra Golfului Thailandei
► 11 martie – Parlamentul din Crimeea a adoptat o declarație de independență față de Ucraina
► 16 martie – În Crimeea are loc un referendum de consultare a populației cu privire la aderarea regiunii la Federația Rusă. Peste 95% dintre participanții la referendum s-au pronunțat pentru aderarea peninsulei Crimeea la Rusia. O zi mai târziu, pe 17 martie, autoritățile separatiste din peninsula ucraineană au declarat „Republica Crimeea” și au cerut alipirea la Rusia. La 20 martie, Uniunea Europeană, Statele Unite și Japonia anunță sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeei, iar la 21 martie, Camera superioară a Parlamentului rus a ratificat tratatul privind alipirea Crimeei la Rusia, la o zi după ratificarea sa de către Camera inferioară, sfidând comunitatea internațională care nu recunoaște acest acord.
► 24 martie – În cadrul unei reuniuni de urgenţă, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Franţa, Japonia şi Canada hotărăsc supendarea temporară a Rusiei din G8
► 27 martie – Adunarea Generală a ONU adoptă Rezoluţia 68/262, în care recunoaşte apartenenţa Crimeei la Ucraina şi respinge validitatea referendumului din Crimeea
► 13 aprilie – Guvernul ucrainean a anunțat că o operațiune antiteroristă a început la Slaviansk, oraș din estul Ucrainei unde militanți pro-ruși înarmați au ocupat clădiri ale poliției și serviciilor de securitate. Intervenția forțelor speciale ucrainene s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți.
► 14 aprilie – 276 de fete şi femei sunt luate ostatice într-o şcoală din Nigeria de către gruparea teroristă Boko Haram
► 22 aprilie – Statele Unite au decis trimiterea a aproximativ 600 de militari americani în Polonia și în țările baltice, pentru exerciții militare menite să demonstreze solidaritatea țărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.
► 27 aprilie – Papa Ioan al XXIII-lea și Papa Ioan Paul al II-lea au fost declarați sfinți de Papa Francisc, aceasta fiind prima canonizare a unor papi din 1954. La ceremonie a participat și Papa emerit Benedict al XVI-lea
► 28 aprilie – Preşedintele SUA, Barack Obama, anunţă noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, îndreptate mai ales împotriva unor companii şi apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin
► 2 mai – Se înregistrează cele mai puternice violențe de la schimbarea puterii de la Kiev, o zi marcată de moartea a peste 50 de persoane – 42 la Odesa și zece într-un asalt al armatei la Slaviansk.
► 9 mai – Vladimir Putin efectuează prima vizită în Crimeea. Au loc confruntări armate violente la Mariupol, în est, soldate cu peste 30 de morți, potrivit Kievului.
► 14-25 mai – A 67-a ediţie a festivalului de film de la Cannes – pelicula „Somnul de iarnă” regizată de turcul Nuri Bilghe Ceylan a câștigat Palme d’Or
► 18 mai – Elvețienii au respins prin referendum introducerea unui salariu minim unic în țară, de aproximativ 3.300 de euro.
► 21 mai – China şi Rusia au semnat un contract uriaş, în valoare de 400 de miliarde de dolari, care semnalează dorinţa Moscovei de a-şi îndrepta atenţia economică spre Est, în contextul crizei din Ucraina. Astfel, Gazprom va livra, începând din 2018, printr-o nouă conductă între cele două țări, câte 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe o durată de 30 de ani.
► 25 mai – Alegerile prezidențiale din Ucraina sunt câștigate de omul de afaceri Petro Poroșenko din primul tur de scrutin
► 25-26 mai – Vizita istorică a Papei Francisc la Bethleem și Ierusalim, unde a semnat o declarație comună cu patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea și patriarhul Athenagoras
► 2 iunie – Regele Juan Carlos I al Spaniei a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe, Prinț de Asturia. Acesta a urcat oficial pe tronul Spaniei sub numele de regele Felipe al VI-lea, pe 19 iunie
► 5 iunie – Grupul sunnit Statul Islamic – ISIS începe o ofensivă destinată să captureze capitala itakiană Bagdad şi să înlăture guvernul condus de premierul Nouri al-Maliki.
► 6 iunie – Lideri mondiali au participat în Normandia, Franța, la comemorarea a 70 de ani de la Ziua Z, prima zi a invaziei aliaților occidentali din Normandia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
► 7 iunie – Petro Poroşenko devine preşedinte al Ucrainei, în urma alegerilor prezidenţiale din 25 mai
► 12 iunie: La São Paulo a avut loc ceremonia de deschidere a Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia. Pe 13 iulie, în finală, Germania devine Campioană Mondială
► 27 iunie – Uniunea Europeană și Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au semnat Acorduri de Asociere. Prevederile au intrat în vigoare cu titlu provizoriu de la 1 septembrie 2014, pentru Moldova
► 1 iulie – Italia a preluat de la Grecia președinția Uniunii Europene
► 1 iulie – Socialistul german Martin Schulz este reales președinte al Parlamentului European pentru încă un mandat de doi ani și jumătate.
► 8 iulie – Cabinetul israelian a autorizat mobilizarea a aproximativ 40.000 de rezerviști, în perspectiva unei posibile ofensive terestre în Fâșia Gaza – începutul Operațiunii „Protecția graniței” a forțelor de apărare israeliene. Pe 26 august, Mișcarea palestiniană Hamas și Israelul au ajuns la un acord de încetare a focului permanent pentru a pune capăt unui război ce durează de 50 de zile. Conflictul s-a soldat cu mii de morţi şi răniţi precum şi cu pagube materiale imense de partea palestinienilor
► 15 iulie – Jean-Claude Juncker a fost ales cu o majoritate de 422 de voturi din 751 în funcția de președinte al Comisiei Europene, urmând să-și înceapă mandatul la 1 noiembrie 2014
► 17 iulie – Un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines se prăbușește în Ucraina, la 50 km de granița cu Rusia. Au murit 298 de oameni, dintre care 283 erau pasageri și 15 făceau parte din echipajul avionului. A doua zi, pe 18 iulie, președintele american Barack Obama a declarat într-o conferință de presă susținută la Casa Albă, că prăbușirea zborului MH17 a fost provocată de o rachetă lansată din teritoriul controlat de separatiști pro-ruși susținuți de Moscova
► 10 august – Prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdoğan, candidatul Partidului pentru Dreptate și Dezvoltare (AKP), a câștigat alegerile prezidențiale din Turcia din primul tur, devenind primul șef al statului ales prin vot direct.
► 27 august – În urma întrevederii dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Petro Poroșenko la Minsk, președintele Poroșenko anunță că va fi pregătit un plan pentru încetarea focului cât mai curând posibil în estul Ucrainei – devenit „Acordul de la Minsk”
► 3 septembrie – Președintele american Barack Obama a declarat, la Tallinn, că gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) este o amenințare gravă nu doar pentru Irak, ci pentru întreaga regiune.
El s-a declarat de asemenea dezgustat de barbaria arătată de Statul Islamic prin decapitarea unui al doilea jurnalist american și a spus că se va face dreptate. Liderul de la Casa Albă a mai precizat că SUA nu vor fi intimidate de execuția lui Steven Sotloff.
Obama a mai afirmat totodată că va fi nevoie de timp pentru a-i respinge pe jihadiștii din Statul Islamic, care au ocupat regiuni din Irak și Siria.
► 18 septembrie – Scoția a votat împotriva independenței de Marea Britanie – referendumul pentru independența Scoției – 55,3% dintre votanți au spus „Nu” la întrebarea Ar trebui ca Scoția să fie o țară independentă? față de 44,7% care au spus „Da”
► 22 septembrie – SUA şi aliaţii săi, printre care se află şi câteva state arabe, au început bombardamentele aeriene în Siria împotriva poziţiilor grupării teroriste Statul Islamic. Operaţiunea era aşteptată de ceva timp, după ce preşedintele american Barack Obama a promis să „degradeze şi să distrugă” Statul Islamic, grupare jihadistă care a ocupat porţiuni importante din Siria şi Irak şi şi-a proclamat un „califat” în acest teritoriu.
SUA au efectuat deja, începând din 8 august – data oficială a începerii războiului împotriva organizaţiei, 190 de lovituri aeriene împotriva Statului Islamic în Irak, însă acţiunea din această zi reprezintă o extindere semnificativă a campaniei împotriva grupării militante.
► 22 octombrie – Un bărbat a deschis focul asupra unui militar la Memorialul național de război, iar ulterior cel puțin 20 de focuri de armă au fost trase în Parlamentul Canadei, incidentele soldându-se cu moartea atacatorului și a unui militar.
► 9 noiembrie – Referendumul neoficial pentru autodeterminarea Cataloniei – 80,7% dintre participanți au votat în favoarea independenței. Consultarea este simbolică fiind interzisă la solicitarea autorităților de la Madrid.
► 19 noiembrie – Organizația Mondială a Sănătății anunță că epidemia de Ebola din acest an, începută în luna februarie, a ucis până în prezent 5.420 de persoane din cele 15.145 de cazuri confirmate în opt țări. OMS estimează însă că cifrele acestor bilanțuri sunt subestimate, alte surse avansând cifrele de circa 18.000 persoane infectate şi peste 7.000 de morţi
► 29-30 noiembrie – Vizita Papei Francisc la Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, de sărbătoarea sfântului Andrei
► 30 noiembrie – Alegeri Parlamentare în Republica Moldova: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a obținut 25 de mandate, Partidul Liberal Democrat din Moldova – 23 de mandate, Partidul Comuniștilor – 21 de mandate, Partidul Democrat – 19 și Partidul Liberal 13 mandate.
► 9 decembrie – Senatul american a făcut public un raport care critică puternic faptul că CIA a folosit tortura împotriva persoanelor deținute după atentatele de la 11 septembrie 2001. Conform unui raport parlamentar european publicat în 2007 baze secrete ale CIA ar fi existat și în Polonia, România și Lituania
► 10 decembrie – Charlene, Prințesă de Monaco, soția lui Albert al II-lea, Prinț de Monaco, a născut gemenii Jacques și Gabriella. Jacques va deveni moștenitorul aparent în linia de succesiune la tronul din Monaco.
► 10 decembrie – Decernarea Premiilor Nobel pe anul 2014, la Oslo şi Stockholm:
– Medicină: John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser pentru „descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziţionare în creier”.- Fizică: Isamu Akasaki, Hiroshi Amano și Shuji Nakamura pentru „inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă, puternice și economice” .
– Chimie: Stefan W. Hell (originar din România), Eric Betzig și William E. Moerner pentru „descoperirile în domeniul microscopiei cu fluorescență de super-rezoluție” .
– Economie: Jean Tirole pentru „anliza puterii pe piață și a reglementării piețelor” .
– Literatură: Patrick Modiano pentru „arta memorialistică cu care a evocat cele mai neînțelese destine din perioada ocupației naziste” .
– Pace: Malala Yousafzai și Kailash Satyarthi pentru „lupta lor împotriva opresiunii copiilor și tinerilor și pentru militarea în favoarea dreptului copiilor la educație”
► 13 decembrie – Conform bilanțului publicat de Oficiul Națiunilor Unite pentru ajutor umanitar (OCHA), conflictul din estul Ucrainei a cauzat moartea a 4.634 de persoane de la debutul său la jumătatea lunii aprilie, inclusiv cele 298 de victime ale accidentului avionului companiei Malaysian Airlines pe 17 iulie
► 15 decembrie – Un islamist radical înarmat a sechestrat circa 15 persoane într-o cafenea din orașul australian Sydney. A fost ucis 16 ore mai târziu, în urma asaltului lansat de forțele de ordine, în timpul operațiunii pierzându-și viața de asemenea doi ostatici, iar alte patru persoane au fost rănite.
► 16 decembrie – Cel puţin 141 de oameni din care 132 de copii au fost ucişi de un taliban înarmat care a atacat o şcoală din Peshawar (Pakistan)
► 16 decembrie – Preşedintele SUA, Barack Obama, a lansat un avertisment dur la adresa Statului Islamic (ISIS) și a atenționat suporterii grupării extremiste că statele aliate SUA nu vor îi vor tolera, în condiţiile în care coaliţia condusă de SUA a fost criticată de mai multe voci pentru că nu a făcut încă progrese vizibile în lupta cu ISIS.
„Coaliţia noastră nu va învinge această grupare teroristă. O va distruge. Ei cred că au câştigat, dar noi lucrăm să îi distrugem pe termen lung. Nu vom renunţa. Ameninţi America şi nu mai ai unde să te ascunzi. Vă vom găsi şi, aşa cum s-a întâmplat cu alţi terorişti şi tirani înaintea voastră, lumea vă va uita”, a spus Obama
Gruparea Statul Islamic a fost fondată iniţial în 1999 şi a luat parte la războiul din Irak început în 2003. Organizaţia şi-a oferit sprijinul şi lui Osama bin Laden, cel mai temut terorist al timpurile noastre. Din 2014, Statul Islamic a instituit un regim de teroare în teritoriile din Siria şi Irak pe care le-au ocupat, un număr necunoscut de sirieni, mai mulţi soldaţi libanezi, cel puţin 10 kurzi, doi jurnalişti americani, un american şi doi britanici angajaţi ai unor agenţii umanitare, au fost decapitaţi de grupare, iar înregistrări video cu decapitările au fost postate pe internet.
► 17 decembrie – Preşedintele SUA, Barack Obama, anunţă reluarea relaţiilor diplomatice între SUA şi Cuba, şi finalul embargo-ului asupra acestei ţări, pentru prima dată după ianuarie 1961
Răzvan Moceanu