România îşi va muta ambasada la Ierusalim, a declarat premierul ei, spulberând poziţia UE în privinţa conflictului arabo-israelian în timp ce ţara deţine preşedinţia rotativă a Uniunii.
„Sunt încântată să anunţ azi în faţa auditoriului AIPAC că […] eu, în calitate de premier al României, şi guvernul pe care îl conduc, ne vom muta ambasada la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat duminică la Washington conducătoarea română Viorica Dăncilă la o reuniune a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), un grup de lobby pro-Israel.
Anunţul ei a spart poziţia comună a UE şi ONU, conform căreia Ierusalimul aflat acum sub ocupaţia militară a Israelului trebuie să le revină deopotrivă Israelului şi Palestinei în cadrul unei viitoare soluţii a celor două state.
El face din România primul stat UE care urmează exemplul preşedintelui american Donald Trump, care a mutat anul trecut ambasada SUA la Ierusalim.
Şi a adus şi daune suplimentare politicii UE, întrucât România deţine în prezent preşedenţia de şase luni a blocului, rol la care a făcut referire şi discursul lui Dăncilă.
„Pasul admirabil şi curajos [al lui Trump] m-a impresionat”, a declarat Dăncilă.
„Sunt hotărâtă să contribui la relaţii mai strânse între Israel şi întreaga Uniune Europeană, mai ales acum, când România deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene”, a adăugat ea.
Manevra lui Dăncilă cu ambasada a fost însă pusă sub semnul îndoielii de preşedintele român Klaus Iohannis, care a declarat duminică: „Decizia finală în privinţa mutării ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim îmi revine mie.”
„Premierul denotă o deplină ignoranţă în privinţa politicii externe”, a precizat el, un semn al tulburărilor interne de la Bucureşti.
„Mutarea ambasadei româneşti la Ierusalim ar reprezenta o violare a legislaţie internaţionale în materie”, declarase el mai demult, după manevra lui Trump din 2018.
O asemenea recunoaştere forţată a Ierusalimului are „potenţialul de a ne întoarce în vremuri chiar şi mai întunecate decât cele în care oricum trăim”, a declarat la acea vreme şi şefa diplomaţiei UE Federica Mogherini.
În ceea ce-l priveşte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat promisiunea lui Dăncilă.
„O felicit pe prietena mea […] pentru anunţul ei de la AIPAC cum că va acţiona pentru a finaliza procedurile necesare pentru deschiderea ambasadei României la Ierusalim”, a declarat el duminică.
Însă liderii palestinieni au protestat puternic la vestea plănuitei mutări.
„Aceste mutări sunt unilaterale şi ilegale. Ele contribuie la inflamarea regiunii pentru a satisface administraţia Trump şi ascensiunea dreptei la nivel mondial”, a declarat Saeb Erekat, secretarul general al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.
România şi SUA se fac vinovate de „extremism în detrimentul statului de drept”, a adăugat el.
O scindare mai amplă în UE?
Mogherini declarase în aprilie că non-recunoaşterea Ierusalimului este „poziţia consolidată a Uniunii Europene, care dintotdeauna a fost construită pe poziţia comună a statelor membre”.
Însă anunţul lui Dăncilă a marcat o scindare mai amplă a politicii UE cu privire la Orientul Mijlociu.
Bulgaria, Cehia şi Ungaria îşi deschid şi ele misiuni diplomatice de rang inferior la Ierusalim, ca nişte replici ale mutării lui Trump.
Croaţia, Cehia, Ungaria, Letonia, Polonia şi România au refuzat totodată anul trecut să se alăture poziţiei oficiale a UE în cadrul ONU cu privire la mutarea lui Trump.
Iar Ungaria a blocat prin veto declaraţii comune ale UE cu privire la Israel, precum şi o discuţie internă din UE referitoare la regimul de ocupaţie al Israelului.
Israelul a cucerit Ierusalimul de Est în cursul Războiului de Şase Zile cu statele arabe din 1967, cu aceeaşi ocazie ocupând şi teritoriile Gaza şi Cisiordania ale Palestinei şi Înălţimile Golan ale Siriei.
Ulterior a anexat Ierusalimul de Est şi Înălţimile Golan.
Expansiunea coloniilor sale a transformat între timp Cisiordania într-un „arhipelag” de „insule” palestiniene, lucru care este de rău augur şi pentru soluţia celor două state, au afirmat ambasadorii UE într-un raport din iulie consultat şi de EUobserver.
Falia Trump se lărgeşte
Însă Trump a lărgit şi mai mult săptămâna trecută falia transatlantică în privinţa Orientului Mijlociu, în ciuda îngrijorărilor Europei.
„După 52 de ani a venit vremea ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică şi de securitate crucială pentru statul Israel şi stabilitatea regională!”, a declarat joi preşedintele american.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului UE (sic!), a declarat presei că UE îşi menţine poziţia de non-recunoaştere a Înălţimilor Golan în urma unei conferinţe UE care a avut loc a doua zi după anunţul lui Trump.
„Poziţia UE este binecunoscută şi nu s-a schimbat”, a declarat el.
Rusia, sponsorul militar al Siriei, s-a delimitat de afirmaţiile lui Trump. „Deocamdată este doar un apel. Să sperăm că va şi rămâne un apel”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dimitri Peskov.
Însă recunoaşterea [anexării] Înălţimilor Golan ar putea fi un cadou făcut Rusiei în războiul ei cu Ucraina, precum şi o nouă lovitură dată politicii externe a UE în teatrul geopolitic mai general, au avertizat unii experţi.
Poziţia autentică a Rusiei, „nerostită (deocamdată) este: dacă America poate recunoaşte drept legitimă ocuparea de către Israel a Înălţimilor Golan, de ce nu poate face toată lumea acelaşi lucru în privinţa ocupării de către noi a Crimeii?”, a scris vineri John R. Schindler, un analist american de securitate, în revista americană conservatoare lunară Spectator.
UE nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia de la Ucraina, acum cinci ani, pe 18 martie 2014.
Articol de Andrew Rettman
https://euobserver.com/foreign/144489
EUOBSERVER (Belgia), 25 martie 2019
Traducere: Andrei Suba
