„Britanicii relansează dezbaterea despre rămânerea în Uniunea Europeană”, titrează La Libre Belgique, explicând că Parlamentul Britanic va dezbate luni o petiţie online semnată de peste șase milioane de persoane care cer ca Marea Britanie să rămână în blocul comunitar. Între timp, premierul Theresa May analizează paşii ce ar trebui făcuţi după noua sa înfrângere în parlament, gândindu-se, potrivit Financial Times, să supună pentru a patra oară la vot acordul negociat cu Bruxelles-ul pentru ieşirea ţării din Uniune. May riscă însă un „colaps total” al guvernului său, din cauza impasului Brexit, avertizează Sunday Times, în timp ce Reuters subliniază că Londra are puţine opţiuni la dispoziţie pentru a evita o ieşire fără acord.
În Slovacia, „o persoană din afara politicii” câştigă alegerile prezidenţiale, titrează Politico, detaliind că Zuzana Čaputová, un activist anti-corupţie, a devenit prima femeie aleasă în funcţia de preşedinte. Victoria răsunătoare a Zuzanei Čaputová este văzută de Bloomberg drept un vot de blam pentru forţele naţionaliste şi eurosceptice, marcând în acelaşi timp o susţinere puternică pentru valorile democratice, dar şi furia cetăţenilor faţă de partidele tradiţionale considerate ca fiind rupte de contactul cu oamenii obişnuiţi.
Un outsider al politicii este şi câştigătorul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, în care s-a impus Volodimir Zelesnki, un actor de comedie fără nicio experienţă politică a cărui agendă despre încetarea războiului din estul Ucrainei declanşat de separatiştii sprijiniţi de Rusia, dar şi despre lichidarea corupţiei endemice din ţară rămâne neclară, după cum comentează Los Angeles Times.
„Liga arabă respinge politica lui Trump cu privire la Israel”, titrează Washington Post, comentând că, reuniţi la summitul lor anual, liderii arabi au dat dovadă de unitate asupra uneia dintre puţinele chestiuni care unesc acest bloc regional: condamnarea recunoaşterii de către Statele Unite a controlului Israelului asupra Înălţimilor Golan, dar şi a altor politici pe care ţările arabe le consideră ca fiind în mod incorect înclinate în favoarea Israelului. Potrivit Reuters, liderii arabi au subliniat totodată că stabilitatea din Orientul Mijlociu depinde de crearea unui stat palestinian. Totuşi dincolo de condamnare, nu a fost anunţată nicio acţiune concretă, parţial şi din cauza legăturilor strânse pe care unele puteri regionale, precum Arabia Saudită şi Emiratele Unite, le cultivă cu administraţia Trump, pe care o văd drept un aliat cheie împotriva principalului lor rival, Iranul.
Între timp, Brazilia anunţă deschiderea unui „Birou de Afaceri” la Ierusalim în locul ambasadei promise, constată Haaretz, detaliind că Ministerul brazilian de Externe retrage astfel promisiunea făcută în mai multe rânduri de preşedintele Jair Bolsonaro că ţara îşi va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Jerusalem Post notează că sectorul agricol brazilian este împotriva mutării ambasadei, întrucât ea ar putea afecta exporturile profitabile de carne halal către statele arabe. Ziarul israelian aminteşte că SUA și Guatemala și-au mutat ambasadele la Ierusalim, iar Ungaria și-a deschis acolo o misiune comercială diplomatică. Jerusalem Post mai scrie şi că premierul român Viorica Dăncilă a anunțat la conferința anuală a Comitetului Americano-Israelian pentru Afaceri Publice că guvernul ei a decis să-și mute ambasada la Ierusalim, dar a fost contrazisă ulterior de președintele Klaus Iohannis, care a declarat că decizia finală îi aparține. Haaretz consideră că, dincolo de presiunea dinspre ţările arabe, decizia Braziliei de a nu urma exemplul Statelor Unite de a-şi muta ambasada reflectă faptul că multe state nu sunt convinse că mutarea ambasadelor lor la Ierusalim le-ar putea ajuta, neapărat, în relaţiile lor cu administraţia Trump.
Punerea sub control judiciar a Laurei Codruţa Kovesi prilejuieşte o serie de articole în presa internaţională. „România îşi intensifică acţiunile împotriva fostei luptătoare anti-corupţie”, titrează Financial Times, comentând că „demersul este considerat drept o tentativă politică de a o împiedica pe Laura Codruţa Kövesi să obţină postul vizând delincvenţa din UE”. „România îi impune tăcerea candidatei ce ar putea deveni primul procuror al UE”, titrează EuObserver, în timp ce Le Monde vorbeşte despre o „nouă lovitură dură” pentru magistratul considerat „un simbol al luptei anticorupție”, dar „țintă a ostilității guvernului”. La Repubblica vorbeşte despre o „schimbare brutală în sensul represiunii”, remarcând că punerea sub acuzare are loc chiar în timpul semestrului președinției române a Uniunii Europene. Washington Post notează că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și-a exprimat vineri îngrijorarea cu privire la această situație, adăugând că PE „este alături de candidata sa” la șefia Biroului Procurorului European, o nouă instituție însărcinată cu lupta anti-fraudă.
Carolina Ciulu, RADOR
