Alegerile captează atenţia presei internaţionale: cele care au loc în ţările Uniunii Europene, dar şi cele din India, încheiate cu victoria premierului în funcţie, Narendra Modi. Sub titlul „Cele şase luni care vor schimba faţa UE”, La Libre Belgique scrie că „alegerea eurodeputaţilor, începută joi în Regatul Unit şi în Olanda, este preludiul unei înnoiri complete a instituţiilor europene până la sfârşitul anului 2019”. „Scrutinul olandez este urmărit cu atenţie în Europa”, remarcă Le Soir, menţionând că „ascensiunea populiştilor ar putea fi amorsată în Olanda, unde un partid eurosceptic, antiimigraţie şi climatosceptic se plasează în fruntea sondajelor”. În Regatul Unit, cetăţenii „au fost chemaţi la urne în pofida Brexit”, relatează acelaşi cotidian belgian. EUobserver constată că alegătorii din Regatul Unit au votat „fără a şti dacă Brexitul va avea loc, nici dacă mai au un premier şi fără să le pese prea mult cine vor fi eurodeputaţii lor”. În aceste condiţii, Le Monde apreciază că în Marea Britanie alegerile europene au avut loc într-un „climat suprarealist, în care alegătorii au fost împinşi să abandoneze cele două mari partide tradiţionale”. De altfel, britanicii aşteaptă ca premierul să anunţe momentul când se va retrage de la putere, în condiţiile în care tot mai mulţi membri ai propriului ei partid, dar şi ai guvernului se dezic de doamna May, informează The Times. Într-un articol intitulat „Moştenirea toxică a şefilor care pur şi simplu nu vor să cedeze puterea”, The Telegraph se întreabă „cât mai poate supravieţui Theresa May în funcţia de premier?”. Un alt ziar britanic, The Guardian, reliefează că din cauza unor erori administrative au fost cazuri în care cetăţeni europeni stabiliţi în Regatul Unit nu au putut vota, multora spunându-li-se că ar fi trebuit să participe la scrutinul european în propria lor ţară. Ziarul rus Nezavisimaia Gazeta este de părere că „lupta pentru Parlamentul European oferă o şansă pentru înlăturarea lui Merkel” şi relatează că „Patriarhul Kirill al Rusiei va face o vizită la Strasbourg în perioada alegerilor pentru Parlamentul European” pentru „a sfinţi o catedrală şi a se întâlni cu o serie de politicieni”. Din America, New York Times apreciază că „În condiţiile ascensiunii populismului, Europa nu poate fi considerată un dat. Dar nici desfiinţarea ei”, în vreme ce Washington Post subliniază că rezultatul scrutinului „va afecta viitorul Uniunii Europene şi raporturile blocului cu restul lumii”. Iar Wall Street Journal relatează că în „căutarea stabilităţii în Europa”, „mai multe mari firme americane s-au alăturat structurilor europene şi asociaţiilor de afaceri, îndemnându-i pe angajaţii lor, dar şi publicul general să voteze la alegerile pentru Parlamentul Uniunii Europene”.
Ziarele străine sunt la fel de interesate de rezultatul scrutinului din India, desfăşurat pe parcursul a cinci săptămâni şi jumătate, cu participarea a aproape 900 de milioane de alegători. „Premierul Indiei, Narendra Modi, şi-a asigurat un al doilea mandat, prin victoria electorală copleşitoare, cimentându-şi dominaţia asupra celei mai mari democraţii din lume”, remarcă The Times. „Odată cu victoria premierului indian, naţionalismul hindus a ajuns în centrul eşichierului politic”, observă Le Monde. Washington Post scrie că „rezultatul îi aduce un mandat extraordinar politicianului carismatic şi polarizant”. New York Times face socoteala că „partidul dlui Modi obţine o majoritate parlamentară impunătoare pentru a doua oară consecutiv” şi punctează că dl Modi „a înfruntat China, aproape a intrat în război cu Pakistanul şi a apropiat India de SUA”. Iar acum „popularul naţionalist are ocazia de a face din ţara sa un jucător mai important în economia globală şi în geopolitica din Asia, dar ar putea aduce totodată modificări în politica seculară” a Indiei, atenţionează Wall Street Journal.
Ne oprim şi asupra unui editorial publicat de Jerusalem Post, în care şase foşti ambasadori ai SUA în România atrag atenţia asupra „antisemitismului românesc în ascensiune”. Alfred Moses, James Rosapepe, Michale Guest, J.D. Crouch, Nicholas Taubman şi Mark Gitenstein deplâng faptul că proiectul de înfiinţare a unui Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor din România şi a Holocaustului nu s-a materializat, întrucât autorităţile locale din Bucureşti nu au aprobat alocarea unei „clădiri impozante aflate în centrul” capitalei. „Din nefericire, acest incident” „nu este nici pe departe izolat”, întrucât „nouă străzi din România poartă încă numele lui Antonescu” şi în plus „cimitirele evreieşti sunt vandalizate, cu o tragică regularitate”, evidenţiază foştii emisari ai SUA. Totuşi, „elita politică a României – preşedintele, parlamentul şi guvernul – sprijină educaţia pe tema Holocaustului şi combaterea antisemitismului”, apreciază autorii editorialului din Jerusalem Post. Iar în contextul alegerilor europene, The Guardian atrage atenţia că „cei 10 milioane de romi ai Europei sunt grav subreprezentaţi”, într-un moment în care forţele populiste îşi înteţesc în multe ţări campania de demonizare a lor”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
