O lume marcată de dispute, scandaluri, acuzaţii reciproce şi controverse – aceasta este imaginea despre lume pe care ne-o oferă presa internaţională în ultima vreme, iar ziarele pe care le vom răsfoi confirmă această impresie.
Nimic nou în faptul că preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, face obiectul unor controverse. De această dată, este însă vorba despre opiniile sale în privinţa a patru membre ale Congresului care aparţin unor minorităţi şi pe care el le-a sfătuit să se întoarcă „în ţara de origine”. Potrivit unui sondaj efectuat de ziarul „USA Today”, „68% dintre repondenţi au calificat afirmaţiile lui Trump ca fiind jignitoare”. În plus, potrivit aceluiaşi ziar, „sondajul a demonstrat şi gradul în care Statele Unite rămân o naţiune de imigranţi”, procentul republicanilor şi democraţilor care îşi recunosc această origine fiind aproape egal: „45% dintre democraţi şi 43% dintre republicani”. Şi totuşi, din ziarul britanic „The Independent”, aflăm că „o senatoare americană a recunoscut că declaraţiile lui Trump sunt reprobabile, dar continuă să-l sprijine pe preşedinte”. Este vorba despre o senatoare republicană din statul Iowa, care spune: „Dacă ne uităm la politica lui şi la ce a fost el în stare să facă, vezi economia înflorind şi mai vezi că, într-adevăr, noi, ca americani, o ducem chiar bine”.
În Franţa, s-a purtat o adevărată bătălie în jurul tratatului convenit între Uniunea Europeană şi Canada, cunoscut sub iniţialele CETA. Ziarul francez Ouest-France informează că, miercuri, „Adunarea Naţională ar trebuit să se pronunţe în privinţa tratatului”, dar că, „în cele din urmă, votul a fost amânat pentru marţea viitoare”. Un alt ziar francez, Le Monde, precizează că „împotriva tratatului se pronunţă mai ales trei partide de stânga, inclusiv Franţa Nesupusă, un partid de extremă-stângă”.
Recent desemnată drept preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen rămâne şi ea în atenţia presei. Portalul EUobserver notează că, „pe fondul tensiunilor cu Ungaria, Polonia şi România, Comisia Europeană urmează să propună o verificare anuală a situaţiei statului de drept în toate ţările membre ale UE”. Acelaşi portal aminteşte că, după succesul repurtat, „Ursula von der Leyen a declarat că şi ea va adopta o poziţie dură, inclusiv în privinţa reducerii bugetului alocat de UE capitalelor ‘recalcitrante'”. Publicaţia franceză „La Tribune” subliniază că succesul noii alese este „rezultatul unui cmpromis franco-german”. „Este Ursula von der Leyen omul potrivit?”, se întreabă ziarul german „Die Zeit”. Cotidianul flamand De Standaard scrie şi el că „alegerea lui Leyen a fost precedată de un joc de culise” şi că, „deși Leyen a obţinut votul majorităţii parlamentarilor europeni, rezultatul nu a venit din inimă”. „Persistă impresia că alegerea a fost o manevră prea puțin transparentă în spatele ușilor închise”, opinează şi ziarul italian „Corriere della Sera”. Dar, mai subliniază ziarul: „Nu trebuie subestimat faptul că Leyen este prima femeie aleasă în fruntea Comisiei Europene”. Iar prestigiosul ziar britanic The Times observă şi el: „Există îndoieli reale, mulţi întrebându-se dacă ea are suficientă forţă politică și suficient curaj ca să poată a modela politica europeană sau dacă nu va fi fi pur și simplu o marionetă a președintelui francez și a cancelarului german, cei care au făcut-o ceea ce este”./adanga/sdm2
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
