La Londra, în politica britanică a început o săptămână de foc, fiind aşteptat anunţul viitorului premier, scrie The Independent. Cursa pentru Downing Street ajunge la final azi, titrează La Libre Belgique, menţionând că viitorul prim-ministru va avea sarcina dificilă de a reuşi acolo unde Theresa May a eşuat, adică va avea de pus în aplicare Brexit-ul, într-o ţară încă profund divizată pe această temă, după referendumul din iunie 2016. Temerile legate de un divorţ fără acord a provocat, săptămâna trecută, deprecierea lirei sterline, care a înregistrat cele mai joase valori faţă de euro şi de dolarul american, precizează ziarul belgian. Regatul Unit ar putea fi deja într-o recesiune tehnică, opinează Politico. Fără un acord pentru Brexit, economia va stagna până în 2021, însă cu un acord, creşterea ar putea atinge 1 la sută în 2019 şi 2020.
În Ucraina, partidul preşedintelui Volodimir Zelenski a câştigat alegerile legislative de duminică, informează Le Monde, opinând că acest rezultat le asigură ucrainenilor şansa unui nou început. Zelenski şi partidul său au acum mijloacele necesare pentru a ajunge la miezul problemei, având sarcina de a curăţa un sistem politico-mafiot, bazat pe aranjamente de culise, crede Le Monde. Preşedintele ucrainean şi-a exprimat speranţa într-un dialog cu omologul său rus, scrie Korrespondent, de la Kiev. Totodată, Zelenski a subliniat că Ucraina nu se retrage nici din acordurile de pace de la Minsk, nici din aşa-numitul „Format Normandia” privind soluţionarea paşnică a conflictului din Donbas. Totuşi, Ucraina rămâne pentru Rusia un stat ostil, notează Kommersant, iar Ria Novosti crede că, în mandatul noului parlament, Ucraina se va confrunta cu o criză politică. La rândul său, preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a calificat Ucraina ca „bătaia de cap comună” a Europei şi a făcut apel către Bruxelles să contribuie la stabilizarea crizei din această ţară, consemnează Ria Novosti.
Iranul a anunţat că a arestat 17 cetăţeni ai săi şi i-a condamnat la moarte pe unii dintre ei, sub acuzaţia de spionaj în favoarea SUA, anunţă The Tehran Times, susţinând că, de la venirea la Casa Albă a preşedintelui Donald Trump, activitatea de spionaj vizând Republica Islamică s-a intensificat. Preşedintele SUA, Donald Trump, a respins categoric toate aceste afirmaţii, ca fiind total false, adaugă The New York Times. Scandalul de spionaj este o demonstraţie de forţă din partea Iranului, într-un moment de mari tulburări, comentează revista Time. Tensiunile crescânde dintre Teheran şi Washington pot scăpa de sub control, avertizează The Wall Street Journal. Între timp, petrolierele descarcă milioane de barili de petrol iranian în rezervoare de stocare în porturile chineze, creând o mare de ţiţei la uşa celui mai mare cumpărător din lume, constată Bloomberg. Depozitul de petrol are potenţialul de a scădea preţurile la nivel mondial, dacă rafinariile chineze decid să se implice, chiar dacă Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii ar reduce producţia, pe măsură ce economiile majore încetinesc, avertizează Bloomberg. China a primit aproximativ 12 milioane de tone de ţiţei iranian din ianuarie până în mai, în conformitate cu datele de urmărire a navelor, adaugă Bloomberg. Senatorul rus Konstantin Kosachev, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei inferioare a Parlamentului rus, a prezentat ceea ce numit un plan american de a folosi tensiunile actuale cu Iranul, pentru a extinde prezenţa Pentagonului în Orientul Mijlociu, consemnează Newsweek. „Pentagonul tocmai a aprobat transferul de trupe în Arabia Saudită, iar SUA au anunţat şi dezvoltarea unei operaţiuni internaţionale menite să apere navigaţia în Orientul Mijlociu, în contextul evenimentelor recente din regiunea Golfului Persic”, a scris Kosachev pe Facebook, citat de Newsweek.
Consilierul american pentru securitatea naţională, John Bolton, efectuează o vizită în Japonia şi Coreea de Sud, având pe agendă un plan al SUA de formare a unei coaliţii multinaţionale pentru a salvgarda navigaţia comercială în Orientul Mijlociu, relatează Stars and Stripes. Premierul nipon Shinzo Abe a reiterat, cu această ocazie, că doreşte să afle amănunte despre intenţiile Washingtonului, înainte de a decide cum sau dacă Japonia poate coopera, sugerând că nu are în plan să se alăture acestui efort imediat, reţine ABC News. Planul privind o coaliţie, numit Iniţiativa Maritimă de Securitate, vine ca urmare a recentului atac iranian asupra a două petroliere, în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, precizează Japan Times. Japonia, unde folosirea forţei este limitată la propria apărare şi la cea a aliaţilor ei, potrivit Constituţiei pacifiste a ţării, este precaută în legătură cu o coaliţie militară, explică ziarul nipon Asahi Shimbun.
(Cristina Zaharia)
