După ce săptămâna trecută Ursula von der Leyen a fost numită preşedinte al Comisiei Europene, la Bruxelles a început următoarea etapă şi anume desemnarea candidaţilor pentru posturile de comisari europeni. Procedura de nominalizare a viitorilor comisari (care sunt practic miniştri ai Uniunii Europene) durează până la data de 26 august, dar majoritatea statelor au anunţat deja numele celor pe care-i vor trimite în CE. După finalizarea primei etape a nominalizării vor fi demarate negocierile între statele membre şi UE pentru distribuirea portofoliilor.
În noua sa componenţă, Comisia Europeană va intra în funcţie la data de 1 noiembrie. Până în prezent 15 state membre şi-au nominalizat candidaţii, dar dintre aceştia doar cinci sunt femei. Momentan, Ursula von der Leyen susţine însă că jumătate dintre membrii comisiei trebuie să aparţină sexului frumos. Această ar însemna că dintre celelalte 13 state (sau 12, dacă Marea Britanie va părăsi UE la sfârşitul lui octombrie) cel puţin nouă ar trebuie să desemneze câte o femeie. Preşedinta comisiei va merge săptămâna aceasta la Paris, precum și în Varşovia şi Zagreb, adică în trei ţări care încă nu și-au desemnat candidatul pentru Bruxelles. Unul din scopurile vizitei este să convingă cele trei state să desemneze câte o femeie pentru posturile de comisari europeni. Potrivit unor surse din Bruxelles – citate de cotidianul maghiar Népszava, francezii analizează foarte serios această posibilitate, iar croaţii vor anunţa în curând că o vor nominaliza pentru funcţia de comisar european pe Dubravka Šuica, profesoară de ştiinţe sociale a Universităţii din Zagreb. Mai multe state însă sunt reticente în a satisface cererea Ursulei von der Leyen.
Pe lângă problema egalităţii dintre sexe, preşedintele mai are o misiune dificilă şi anume împărţirea portofoliilor. Până acum doar o singură poziţie este decisă şi anume a spaniolului Josep Borrell, care va prelua portofoliul externelor de la Federica Mogherini. Politicianul de origine catalană a fost ministru de externe a Spaniei şi este membru al Partidului Muncitoresc Spaniol. Tot acesta va fi şi unul dintre vicepreşedinţii Comisiei Europene. Potrivit unor surse din Bruxelles, este aproape sigur că în urma negocierilor din cadrul Parlamentului European, Frans Timmermans își va putea păstra funcţia de prim vicepreşedinte al CE. Probabil că tot vicepreşedinte va fi şi Margrethe Vestager, cea care până acum a fost comisarul pe problemele de concurenţă economică. Este însă sub semnul întrebării, dacă Timmermans își va putea păstra şi portofoliul pe care l-a deținut şi anume verificarea respectării drepturilor fundamentale ale omului. Ursula von der Leyen a afirmat că această chestiune o va lăsa la aprecierea politicianului olandez, care însă a declarat că odată cu schimbarea componenţei comisiei va putea schimba şi distribuirea portofoliilor. Verstager a spus că ar dori să păstreze portofoliul concurenţei, însă nu este exclus ca ea să primească competenţele lui Timmermans. Pentru portofoliile considerate cele mai influente, şi anume economia şi finanţele există mai mulţi candidaţi decât funcţii disponibile. Guvernele din Estonia, Grecia, Irlanda, Polonia, Letonia şi Italia au anunţat că şi-ar dori să conducă finanţele, comerţul sau economia, iar în cel mai rău caz s-ar mulţumi cu concurenţa economică. Acestea sunt domenii în care Uniunea Europeană are competenţe puternice. Ungaria a solicitat încă din anul 2014 funcţia de comisar pentru extindere, dar atunci Jean-Claude Juncker a decis altfel. Acum guvernul maghiar a anunţat din nou că este interesat de funcţia pentru care îl propune pe Trócsányi László (fost ministru al justiţiei în Ungaria), dar acesta a declarat într-un interviu că dintotdeauna a fost interesat şi de politicile regionale.
În ceea ce priveşte România, ţara noastră încă nu și-a nominalizat candidatul pentru postul de comisar european, însă premierul Viorica Dăncilă a avut o convorbire cu preşedintele Klaus Iohannis pe această temă. Cei doi au convenit ca România să propună un comisar interimar, după ce Corina Creţu a devenit europarlamentar. Doamna Dăncilă a afirmat că România vizează portofolii cum sunt energia, mediu, transporturi sau politica de vecinătate. Potrivit informaţiilor Digi 24 există mari şanse ca ţara noastră să nominalizeze tot o femeie pentru acest post.
Candidaţii:
Cei noi:
Estonia: Kadri Simson (fost ministru al economiei); Finlanda: Jutta Urpilainen (fost deputat în parlamentul din Helsinki şi fost ministru al finanţelor); Grecia: Margaritis Schinas (fost purtător de cuvânt al Comisiei Europene); Luxembourg: Nicolas Schmit (europarlamentar, fost ministru al muncii); Ungaria: Trócsányi László (europarlamentar, fost ministru al justiţiei); Germania: Ursula von der Leyen, preşedintele CE (fost ministru al apărării); Spania: Josep Borrell (fost ministru de externe); Slovenia: Janez Lenarčič (fost reprezentant al ţării la Bruxelles).
Cei vechi:
Austria: Johannes Hahn (comisar pentru extindere); Bulgaria: Mariya Gabriel (comisar pentru politicile digitale); Danemarca: Margrete Vestager (comisar pentru concurenţa economică); Olanda: Frans Timmermans (prim vicepreşedintele CE); Irlanda: Phil Hogan (comisar pentru agricultură); Letonia: Valdis Dombrovskis (comisar pentru zona euro, vicepreşedinte); Slovacia: Maroš Šefčovič (comisar pentru politica energetică).
Székely Ervin
RADOR – 25 iulie
