„Două atacuri în masă în mai puţin de 24 de ore şochează Statele Unite”, titrează Associated Press, comentând că focurile de armă trase în locuri publice aglomerate din Texas şi Ohio au provocat un carnagiu şocant chiar şi pentru o ţară obişnuită cu violenţa armată. USA Today face un bilanţ al atacurilor armate produse în 2019 în Statele Unite şi constată că numărul lor, 251, este mai mare decât numărul de zile scurse din acest an, iar, potrivit New York Times, dintre aceste atacuri, 32 s-au soldat cu cel puţin 3 morţi. Observând că doar cu câteva săptămâni înainte Asociaţia Naţională a Armelor sărbătorea relaxarea legilor cu privire la portul de arme în Texas, Los Angeles Times vorbeşte despre „totala incapacitate şi lipsă de voinţă a liderilor politici de a lua în considerare mesajul transmis de violenţa armată şi de a face ceva în această privinţă” prin impunerea unor controale raţionale asupra portului de arme. Washington Post notează posibila acuzare a atacatorului din Texas pentru crime bazate pe ură rasială şi pentru atac terorist intern. Indignarea s-a revărsat şi în dezbaterea politică, observă Politico, detaliind că politicienii democraţi acuză că retorica rasistă a preşedintelui Trump ar încuraja aceste acte de violenţă.
La nivel global, un raport al ONU avertizează asupra riscului unui nou val de atentate teroriste până la sfârşitul acestui an, scrie Le Vif. Potrivit ziarului belgian, Organizaţia Naţiunilor Unite arată că în ciuda înfrângerilor recente suferite de Statul Islamic, amenințarea grupărilor islamiste extremiste rămâne foarte ridicată, iar pauza actuală în violența teroristă internațională ar putea lua sfârșit în curând. În condiţiile în care se apreciază că circa 6.000 de cetățeni europeni au mers în Irak și Siria pentru a lupta alături de ISIS sau alte grupări extremiste, serviciile de informaţii se tem că o bună parte dintre aceştia s-au întors deja în Europa sau urmează să fie eliberaţi din închisorile din regiune, unde au trecut printr-un nou proces de radicalizare. Raportul ONU precizează că Statul Islamic ar mai deţine încă un tezaur de război cuprins între 50 şi 300 de milioane de dolari şi se îngrijeşte să-şi păstreze reputația de „principală marcă teroristă mondială” în calitate de “califat virtual”.
La nivelul relaţiilor dintre marile puteri, „securitatea mondială deplânge moartea unui pilon al dezarmării nucleare”, notează Le Soir. „Moartea, de acum oficială, a tratatului privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF), anunțată de Donald Trump în urmă cu șase luni și realizată vineri, 2 august, este un nou semn îngrijorător al unei dezordini crescânde în relațiile internaționale”, consideră Le Monde, în timp ce El Pais conchide că „era controlului nuclear se destramă”. Sistemul de securitate al Războiului Rece convenit de SUA și Rusia se dezintegrează, în timp ce apar noi puteri precum China, care ignoră orice inițiativă ce îi poate opri expansiunea militară. La acestea se adaugă și noi amenințări tehnologice, fără niciun control, cum ar fi armele cibernetice, rachetele hipersonice sau roboții ucigași, explică ziarul spaniol. The Telegraph notează că după abandonarea acestui acord crucial de control al armamentelor, NATO a asigurat că nu va desfăşura rachete nucleare în Europa, pentru a evita o nouă cursă a înarmărilor cu Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a spus jurnaliştilor de la Bruxelles că Rusia “este singura care poartă responsabilitatea” pentru încetarea tratatului, din cauză că a dezvoltat o rachetă care ameninţă Europa, dar a promis că alianţa nu va răspunde cu aceeaşi măsură. În schimb, NATO îşi va spori capabilităţile armelor convenţionale şi activităţile de recunoaştere, mai scrie The Telegraph.
În privinţa României, informaţiile legate de cazul de la Caracal continuă să reţină atenţia presei internaţionale. „Oasele găsite în casa din România aparțin minorei care a chemat Poliția de trei ori”, titrează El Mundo, care după ce face o scurtă trecere în revistă a ultimelor informaţii, aminteşte că acest caz „a provocat consternare și furie faţă de răspunsul lent al poliției și al justiției la apelurile pentru ajutor din partea fetei” şi că „mulți văd în reacția defectuoasă a autorităților o dovadă a dezinteresului și a incompetenței cu care administrația română își tratează cetățenii”. The Irish Times notează că un „al doilea ministru român pică pe fondul furiei declanşate de uciderea unei adolescente”, detaliind că prim-ministrul Viorica Dăncilă a demis-o pe ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu pentru „afirmaţiile profund greșite” ale acesteia ce dezvăluie „o atitudine lipsită de responsabilitate, care nu reflectă poziția guvernului”. În opinia ziarului irlandez, cazul uciderii Alexandrei Măceşanu „a expus din nou slăbiciunea serviciilor publice vitale din România, unde există o frustrare profundă faţă de lipsa de profesionalism și de corupția generalizată cu care oamenii se confruntă în relațiile lor cu statul”.(Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR, 5 august
