Sfârşitul săptămânii care tocmai s-a încheiat s-a aflat sub semnul protestelor în mai multe ţări de pe mapamond. „Mii de oameni s-au adunat în România pentru a marca un an de la protestele violente”, titrează publicaţia britanică This is Money, detaliind că „Manifestaţia a fost organizată şi promovată de grupuri de români care lucrează în străinătate, supăraţi de ceea ce ei spun că este corupţie înrădăcinată, administraţie publică slabă şi încercări ale coaliţiei de guvernare de a slăbi sistemul judiciar, într-unul dintre cele mai corupte state ale Uniunii Europene”. „România: mii de manifestanți cer demisia guvernului”, titrează Le Figaro, în timp ce Washington Post aminteşte că în urmă cu un an sute de persoane au fost rănite, inclusiv mai mulţi poliţişti. Vorbind despre o „mobilizare masivă”, Le Point comentează că „la un an de la o manifestație istorică, românii au cerut schimbare, în vreme ce țara este zguduită de mai multe drame care au avut loc în ultimele luni”. Publicaţia greacă Proto Thema reţine că „manifestanţii de la Bucureşti au adus şi un omagiu Alexandrei şi Luizei, /…/ două cazuri care au cutremurat ţara”. Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, „Guvernul şi-a pierdut creditul în faţa populaţiei şi ca urmare a cazului de răpire, violare şi ucidere a două tinere”. „După răpire şi înainte de a fi ucisă, Alexandra de 15 ani a apelat pe un telefon mobil de mai multe ori numărul de urgenţă al poliţiei. Însă poliţia a reacţionat cu prea mare întârziere şi incorect la chemările disperate de ajutor”, iar „cazul a declanşat în România o uriaşă indignare”, detaliază cotidianul german.
„La Moscova, 50.000 de oameni au demonstrat pentru al cincilea weekend consecutiv, cerând alegeri corecte”, titrează Los Angeles Times. The Guardian comentează că opoziţia rusă a organizat cel mai mare protest din ultimii ani într-o etalare a forţei şi nesupunerii sale, după ce protestele anterioare au fost dispersate violent, cu arestări în masă. The Independent notează că şi de această dată au fost arestaţi peste 300 de protestatari anti-Putin, iar Daily Mail scrie că unul dintre candidaţii anti-corupţie, cărora le-a fost interzisă participarea la alegerile locale de luna viitoare, a postat pe internet momentul arestării sale direct de la birou de către poliţia rusă. De altfel, Kremlinul s-a arătat deranjat de promovarea pe internet a acestor proteste şi a transmis, prin intermediul Agenţiei Federale pentru Supravegherea Comunicaţiilor din Rusia, o scrisoare pe adresa companiei Google prin care îi cere să înceteze să mai facă publicitate pe platforma sa YouTube ”evenimentelor în masă ilegale”. Potrivit agenţiei ruse Tass, în cazul în care Google nu va reacţiona şi nu va lua măsuri în acest sens, Rusia va considera această situaţie drept amestec al companiei în treburile suverane ale statului şi drept o încercare de împiedicare a desfăşurării alegerilor democratice în Rusia.
„În Hong Kong, poliţia se confruntă cu protestarii în cea de-a noua săptămână de demonstraţii al căror sfârşit nu se întrevede la orizont”, titrează revista Time potrivit căreia protestatarii reclamă o presiune din ce în ce mai mare a Beijingului asupra Hong Kongului. Washington Post observă că lipsa de disponibilitate a autorităţilor chineze de a asculta doleanţele locuitorilor din centrul financiar al Asiei i-a radicalizat pe protestari şi le-a consolidat susţinerea. Spre deosebire de revoluţiile portocalii din Ucraina, Georgia sau din altă parte, oamenii din Hong Kong nu luptă pentru nişte idealuri abstracte pe care nu le-au experimentat, ci îşi apără libertăţile şi autonomia cu care au crescut şi care le-au fost garantate în momentul în care fosta colonie britanică a trecut în componenţa Chinei, mai scrie ziarul american. O altă publicaţie americană, The Hill, consideră însă că libertatea intelectuală, socială şi politică de care se bucură locuitorii din Hong Kong sunt o ameninţare mortală pentru supravieţuirea guvernului de la Bejing şi de aceea lupta declanşată de un text juridic privind posibilitatea extradării unor condamnaţi în China continentală reprezintă cel mai flagrant pas spre o ciocnire între democraţia din Hong Kong şi impunerea sistemului politic autoritar al Beijingului, consideră The Hill.
Încheiem cu un reportaj al cotidianului francez L’Obs, intitulat „În România, palatele romilor – un fenomen arhitectural deconcertant”. „Pe câmpurile sau în apropierea orașelor României, ciudate pagode asiatice sclipesc cu mii de ornamente, făcând notă discordantă cu casele modeste din jur” îşi începe reportajul ziarul francez, detaliind că „aceste palate, apărute cu miile după căderea comunismului odată cu îmbogățirea unor romi, sunt uşor de recunoscut după proporțiile impozante și fațadele bogat decorate”. Adesea ridiculizate drept „kitsch absolut”, aceste construcţii sunt „expresia “prestigiului și reușitei” proprietarilor, „ocazia unei întreceri frenetice între vecini: mai multe etaje, mai multe turnuri și coloane tot mai impozante se adaugă rând pe rând clădirii inițiale, pe măsura evoluției averii – și gusturilor – proprietarilor”, scrie L’Obs care conchide că este „un fenomen arhitectural inedit ce denotă căutarea prestigiului social în cadrul unei minorități marginalizate”.
(Carolina Ciulu)
