Presa internaţională se pregăteşte pentru reuniunea G7 care începe mâine la Biarritz. „Summitul ar trebui să marcheze revenirea alianţei vestice”, titrează Financial Times şi prezintă un tablou al provocărilor cu care se confruntă organizaţia. „Oricât de puţin plauzibil ar suna, summitul G7 ar putea fi primul pas spre revenirea Vestului în postura de principală alianţă politică mondială. De la summitul de anul trecut din Canada, lucrurile au mers tot mai rău. Comitetul Internaţional pentru Schimbări Climatice a făcut apel la cooperare pentru reducerea emisiilor. Acesta nu s-a materializat. Războiul comercial dintre China şi SUA a escaladat într-un război al comerţului, tehnologiei şi valutei. Japonia a impus taxe vamale Coreei de Sud iar Italia este la cuţite cu Franţa şi Bruxelles-ul în privinţa migraţiei. Între timp, Marea Britanie îşi înteţeşte pregătirile pentru a părăsi Uniunea Europeană fără un acord pe 31 octombrie. Germania este în dezacord cu vecinii săi estici pe tema statului de drept şi a securităţii energetice. Chiar şi Canada dă semne că ar părăsi ordinea liberală. Summitul de la Biarritz este un loc bun pentru a înfrunta toate aceste situaţii. Şi este momentul potrivit pentru a începe construcţia unei noi abordări vestice asupra guvernării globale”, comentează Financial Times.
„Rusia e gata să examineze o eventuală revenire în G8”, spune ministrul rus de Externe, citat de Le Figaro. Şeful diplomaţiei ruseşti a precizat că ţara sa va examina cu atenţie o eventuală propunere de revenire a Rusiei în grupul ţărilor cele mai industrializate, dacă în cadrul summitului de la Biarritz va fi lansată o asemenea invitaţie. Franţa vede posibilă o eventuală revenire a Rusiei în grup, însă Marea Britanie şi Germania se opun. „Este pertinent ca în final Rusia să poată reveni în G8”, a spus preşedintele Macron dar a nuanţat că „o condiție prealabilă indispensabilă este ca o soluție să fie găsită în legătură cu Ucraina, pe baza acordurilor de la Minsk”. Anterior, şi preşedintele american afirmase că „ar putea susține” o reintegrare a Rusiei. „El marchează astfel o ruptură față de aliații săi din G7”, comentează Le Figaro, care aminteşte că Angela Merkel și Boris Johnson au respins ideea de a reprimi Rusia în acest stadiu în organizaţie. Cancelarul german a recunoscut câteva progrese în aplicarea acordurilor de pace în Ucraina de est dar a subliniat că sunt insuficiente, mesaj susţinut şi de premierul britanic. Reuniunea s-a desfăşurat în format G8 până în 2014, an în care Rusia a fost exclusă din cauza anexării Crimeii şi a susţinerii rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Rusia dăduse asigurări anul trecut că nu are nicio intenţie să revină în G8, declarându-se mulţumită de formatul G20, despre care susţinea că este „un mecanism menit să asigure un consens, în opoziţie cu ultimatumurile” date Moscovei de partenerii din G8, aminteşte AFP.
„Criza din Italia ar putea consolida extrema-dreaptă de pe continent”, titrează publicaţia braziliană O Globo, făcând referire la demisia premierului Giuseppe Conte. „În acest moment, pică cel de-al 65-lea guvern de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, puțin mai mult de unul pe an. În cazul în care liderul Ligii, Matteo Salvini, va avea succes, Italia se va apropia și mai mult de autocrații de pe continent: rusul Putin, ungurul Viktor Orbán și polonezul Jaroslaw Kaczynski. Va fi încă un regres pentru Europa. Ceea ce este în joc este de interes pentru toată Europa, într-un moment economic de nesiguranță mondială și înaintare a forțelor naţional-populiste de dreapta, care au găsit teren fertil pe continent pentru a se extinde”, comentează O Globo.
Trecând în sfera militară, presa internaţională scrie despre cele două fronturi pe care SUA este implicată într-o spirală a retoricii pe tema înzestrării armate. Pe de o parte, Rusia acuză Statele Unite că îşi dezvoltă capacităţile militare din Europa, cu referire la baza de la Deveselu. Pe de altă parte, Coreea de Nord acuză SUA de activităţi militare ostile în Asia şi refuză dialogul cu administraţia de la Washington. Potrivit Euractiv, preşedintele Rusiei s-a declarat îngrijorat de faptul că Statele Unite ar putea desfăşura în România şi Polonia un nou tip de rachetă cu lansare de la sol şi a avertizat că Rusia consideră acest lucru o ameninţare la adresa securităţii sale, căreia va trebui să îi răspundă. Afirmaţia vine după ce Pentagonul a anunţat că a testat o rachetă de croazieră configurată convenţional care şi-a atins ţinta după un zbor de peste 500 de kilometri, „primul său test de acest fel după denunţarea unui pact nuclear major în decursul acestei luni”, scrie Euractiv. La rândul său, administraţia de la Phenian se declară nemulţumită de recentul test american cu rachetă de croazieră cu rază medie, scrie Le Monde. Ministerul de Externe nord-coreean se pronunță și împotriva intenţiei Washingtonului de a desfășura avioane de lupta F-35 în regiune, proiect despre care susţine că poate “declanșa un nou război rece”. Diplomaţia de la Phenian afirmă că ”Dialogul dublat de amenințări militare nu ne interesează” şi cere administraţiei de la Washington să îşi înceteze activităţile militare în regiune. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei
