Presa internaţională îşi aţinteşte încă o dată privirile asupra Marii Britanii, al cărei parlament va fi suspendat la solicitarea premierului. Ziarele străine scriu de asemenea despre criza politică din Italia, ca şi despre cea din România. Şi totodată despre o criză cu implicaţii planetare, cea a incendiilor din pădurea amazoniană – şi nu numai.
„Regina (Marii Britanii) aprobă planul lui (Boris) Johnson de suspendare a Parlamentului”, titrează Financial Times. The Guardian consideră că „decizia va reduce dramatic timpul de care dispun legislatorii britanici pentru a adopta măsuri de evitare a unui Brexit fără acord”. De fapt, parlamentul de la Londra ar urma să fie în sesiune doar ceva mai mult de o săptămână, din 3 septembrie, precizează The Guardian. The Times apreciază că deşi nu se poate încă vorbi de o criză constituţională, situaţia creată este categoric o „criză democratică şi politică”. Şi tot The Times este de părere că „rareori este o idee bună să-i uneşti în aşa măsură pe toţi adversarii”. The Telegraph opinează că legislatorii de pe malurile Tamisei ar putea încerca să declanşeze „un vot de neîncredere în guvern înainte de 11 septembrie”, ceea ce ar putea duce la căderea cabinetului Johnson întrucât premierul nu dispune de majoritate în Parlament. Oricum, planul lui Boris Johnson „le va face neîndoielnic viaţa mult mai grea acelor legislatori care vor să oprească un Brexit fără acord”, chiar dacă el „îşi asumă totodată un uriaş pariu şi ridică remarcabil miza pentru toţi cei implicaţi”, conchide The Telegraph. Pe scurt, „un Brexit fără acord devine şi mai probabil”, după cum constată majoritatea marilor ziare străine, inclusiv Financial Times, Die Welt, La Libre Belgique sau Wall Street Journal. Iar New York Times atenţionează că potrivit economiştilor, „o astfel de ieşire va fi haotică şi va dăuna economiei, cu potenţialul de a arunca Marea Britanie într-o recesiune”.
Si dacă Marea Britanie pare a intra într-o criză politică, în Italia sunt semne că o astfel de criză este pe cale să fie soluţionată. La Repubblica scrie că Partidul Democrat şi Mişcarea 5 Stele au ajuns la un acord pentru formarea unui guvern de coaliţie condus de premierul Giuseppe Conte „dar cu condiţia să nu fie o simplă ştafetă, ci un nou început”. Liderii celor două formaţiuni încearcă să evite astfel convocarea unor alegeri anticipate „care ar putea duce la formarea primului guvern în totalitate de extremă dreapta din Europa”, notează The Guardian.
Despre România, Le Figaro relatează că „deputaţii au îngropat un proiect de amnistie controversat” de care ar fi beneficiat în special zeci de oameni politici. Votul parlamentarilor de la Bucureşti „a avut loc la trei luni după referendumul în cadrul căruia românii s-au pronunţat masiv împotriva oricărei reforme judiciare care viza graţierea persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie”, precizează cotidianul francez şi adaugă că „rezultatul referendumului a fost considerat o dezaprobare a social-democraţilor care de la revenirea la putere în 2016 au impus adoptarea unei reforme controversate a sistemului judiciar”. Iar Al Jazeera apreciază că „guvernul României atârnă de un fir de păr după retragerea partenerului de coaliţie” ALDE şi în contextul în care şi alte formaţiuni politice afirmă că vor plecarea executivului PSD. „Guvernul are nevoie de o nouă confirmare în Parlament şi îndemn la declanşarea acestui proces”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, citat de AFP. Şeful statului a asigurat că, „dacă noua configuraţie de guvernare nu va fi aprobată, există soluţii corecte, democratice şi constituţionale pentru ca România să nu alunece într-o criză profundă”, reţine AFP.
O altă temă care se menţine în atenţia ziarelor străine este reprezentată de incendiile care mistuie pădurea amazoniană. Le Soir informează că după ce iniţial refuzase să primească ajutorul internaţional pentru a combate incendiile de pădure, preşedintele Braziliei a anunţat că acceptă asistenţa financiară oferită la recenta reuniune a Grupului celor mai industrializate ţări din lume, G-7. Le Figaro atenţionează însă că şi Bolivia este marcată de incendii de pădure devastatoare, nu mai puţin însemnate decât cele mai intens mediatizate din Brazilia şi având drept cauză „încurajarea despăduririi în profitul exploatării agricole”. Cu incendii de pădure extinse se confruntă şi Africa Centrală, unde se află a doua pădure tropicală ca întindere din lume, după cea amazoniană, dar acestea ar fi provocate în principal de secetă şi de schimbările climatice, relatează New York Times. Iar Washington Post notează că preşedintele Trump ar dori ca pădurea tropicală Tongass din Alaska – una din pădurile virgine cele mai întinse din zona temperată -, care actualmente este protejată prin lege, să poată fi din nou supusă unor acţiuni de defrişare, în special în scopul de a face loc unor proiecte energetice şi de minerit. De ce este atât de preocupantă problema distrugerii unor astfel de zone forestiere? – încearcă să ne lămurească Le Monde: „Distrugerea pădurilor, cu atât mai mult a pădurilor primordiale precum cea din Amazonia, privează planeta de vegetaţia capabilă de a absorbi carbonul”. Iar „prin limitarea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă, aceste aşa-numite ‘rezervoare de carbon’ sunt cruciale pentru lupta împotriva încălzirii climatice”, punctează Le Monde.
Adriana Buzoianu, RADOR
